[:ro]După ce în 24 ianuarie Făgetul a găzduit, pentru prima dată în anul 2011, vernisajul expoziţiei de fotografii dedicate Revoluţiei din Decembrie 1989, în data de 17 martie un alt oraş din Banat a fost gazdă a expoziţiei intitulate Decembrie 1989 – Momentul Timişoara.
Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie1989 a vernisat expoziţia cu fotografii-document pentru prima dată într-un oraş al Banatului de munte, Caransebeş.
Joi, 17 martie a. c., expoziţia itinerantă a poposit la Casa de Cultură„Gheorghe Suru” din municipiul Caransebeş, cele 16 panouri ale expoziţiei fiind plasate în Galeria de Artă „Corneliu Baba”.
Momentul a fost dedicat Caransebeşului, cel de-al treilea oraş ce a aderat la Revoluţia Română izbucnită în Decembrie 1989 în capitala Banatului, Timişoara. La expoziţie au fost prezente oficialităţi ale municipiului Caransebeş : primarul oraşului cărăşean, domnul Ion Marcel Vela, domnul viceprimar Ilie Iova şi city manager-ul Caransebeşului, domnulNicolae Borcean. De asemenea, la această expoziţie au mai fost prezenţi şi participanţi la Revoluţia din Caransebeş în timpul acelui fierbinte Decembrie 1989, revoluţionari care au avut un rol foarte important în declanşarea focului Revoluţiei în oraşul cărăşean, aceştia reuşind prin diferite acţiuni, pe fondul izbucnirii Revoluţiei la Timişoara, Lugoj şi Arad, să-i determine pe cetăţenii oraşului la solidaritate cu populaţia revoltată din oraşele bănăţene mai sus amintite.
Dintre cei ce au fost în primele rânduri ale Revoluţiei de la Caransebeş, ne-au onorat cu prezenţa la momentul expoziţional Pompiliu Mateescu, revoluţionarul care a reuşit să confecţioneze, împreună cu Păsat Aurel şi Mateaş Vasile matriţa, cu ajutorul căeia au fost tipărite manifeste prin care îndemna populaţia oraşului cărăşean să respingă tirania comunistă;
Zaharia Drăghiţă (Zoli), un alt revoluţionar de frunte al Caransebeşului, şi Mihail Rădulescu, participant la Revoluţia din Caransebeş, judecător de profesie şi cronicar al acelor vremuri trăite cu atâta patimă. Domnul judecător Mihail Rădulescu a scris mai multe lucrări document despre Revoluţia din Decembrie 1989 de la Caransebeş, cum ar fi Libertate, bine ai venit!, dar şi alte cărţi despre personalităţi bănăţene ce au marcat istoria patriei. Din partea Memorialului Revoluţiei din Timişoara, au fost prezenţi preşedintele instituţiei, domnul TraianOrban, vicepreşedintele Memorialului, domnulGino Rado şi domnul Costel Balint,participant la Revoluţia Română din Timişoara, actualmente profesor de educaţie fizică şi sport, jurnalist şi cronicar al Revoluţiei Române, în acest sens publicând mai multe cărţi despre evenimentul mai sus amintit, o nouă carte despre Decembrie 1989 urmând să vadă, în scurt timp, lumina tiparului.
La expoziţia de la Caransebeş a participat şi domnul Florentin Cârpanu, primul prefect al judeţului Timiş după victoria Revoluţiei din Decembrie 1989. În anii în care a fost reprezentantul Guvernului, 1990-1991, domnul Florentin Cârpanu a avut un rol foarte important în păstrarea memoriei martirilor care s-au jertfit pentru libertate în acel eroic Decembrie 1989.
Sub mandatul de prefect al lui Florentin Cârpanu s-a aprobat ridicarea Complexului Memorial din Cimitirul Eroilor, situat în Calea Lipovei din Timişoara. Drept mulţumire pentru fapta sa, domnul preşedinte al Memorialului Revoluţiei din Timişoara, Traian Orban, i-a înmânat domnului Florentin Cârpanu, în timpul desfăşurării vernisajului, o medalie comemorativă bătută cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la izbucnirea Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Aceeaşi medalie comemorativă a fost acordată de preşedintele Traian Orban şi Primăriei municipiului Caransebeş, reprezentată de primarul Marcel Vela.
Pentru acest vernisaj, Memorialul Revoluţiei din Timişoara a expus şi publicaţii realizate despre momentul istoric din Decembrie 1989, care au fost donate ulterior Bibliotecii Municipale„Mihail Halici” din Caransebeş. Cărţile au fost preluate de însuşi directorul bibliotecii, domnul Mircea Moscovici, prezent la vernisajul expoziţiei din oraşul gugulanilor.
După încheierea vernisajului, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să vizioneze filmul documentar realizat de Memorialul Revoluţiei şi regizat de Gabriel Burza,Noi nu murim!. După încheierea filmului documentar, Traian Orban a încheiat exprimându-şi regretul că, după masacrele făcute de puterea totalitară în Decembrie 1989, cei vinovaţi de crime împotriva manifestanţilor contra regimului comunist existent atunci în România nu au fost pedepsiţi după instalarea noii puteri. Dimpotrivă, cei ce au ajuns la putere i-au promovat în funcţii de conducere pe executanţii ordinelor criminale venite de la conducătorii RSR.
Cornel Florin Seracin[:]