GALERIA 89

GALERIA 89 a fost un proiect al Memoriei noastre conceput și realizat de MARCEL TOLCEA și PAVEL VEREȘ și susținut de NEUROMED.

În continuare vă invităm să urmăriți expoziții ale unor studenți și artiști.

MIHAI BOTESCU: TIMIȘOARA – Orașul libertății românești

PAVILION BANAT 2017

Expoziția este organizată în cadrul proiectului “InclusiveArt – Access to Culture for Disabled Children and Youth”, susținut prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Romania-Serbia al Uniunii Europene
Interreg-IPA.

Programul bienalelor și galeriilor din zonă își propune să pună zona Banatului din nou pe harta internațională a artei contemporane. În consecință, Pavilionul Banat 2017 a fost integrat Bienalei Art Encounters, devenite în scurt timp cel mai important eveniment de artă contemporană din România. Plasarea artiștilor bănățeni în coordonatele artei contemporane internaționale este crucială, întrucât, astfel, artiștii bănățeni și cei internaționali dialoghează direct, în cadrul aceluiași eveniment, ce își propune să apropie creația a peste 150 de artiști. Și acest lucru se face în tiparul unei forme conceptuale, nu regionale.

Expoziția personală ”WER J343”

Vineri, 15 septembrie 2017, de la ora 17.00, la o săptămână de la vernisajul expoziției Taberei interetnice de artă contemporană Aiud 2016, „Imaginile diversității”, la Memorialul Revoluției din Timișoara, în Galeria ʼ89, a fost inaugurată expoziția personală „WER J343” a artistului plastic Victor Gingiu, membru al Uniunii Artiștilor din România, Filiala Timișoara.

[foogallery id=”2988″]

„Imaginile diversităţii” – 21 de limbi într-un limbaj universal. Expoziția Taberei interetnice de artă contemporană Aiud 2016 la Memorialul Revoluției din Timișoara

Vineri, 8 septembrie 2017, la ora 18.00, de Ziua Sfintei Marii, a avut loc la „Galeria ’89” a Memorialului Revoluției vernisajul expoziției Taberei interetnice de artă contemporană Aiud 2016, „Imaginile diversităţii”.

Organizată în parteneriat cu Guvernul României – Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Fundaţia „Inter-Art” Aiud și Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Timişoara, expoziția a reunit 34 de artiști și, prin ei, 21 de etnii care conviețuiesc și creează împreună în România.

Expoziția de fotografie documentară

Marți, 13 iunie, la sediul As. Memorialul Revoluției, a avut loc vernisarea Expoziției de fotografie documentară. Fotografiile au fost realizate de Liviu Tulbure, în 14 ianuarie 1990, atunci când timişorenii au aflat cine este Ion Iliescu şi FSN. S-a considerat că revoluţia anticomunistă, începută în decembrie 1989, trebuie să continue.

Fotograful Liviu Tulbure a surprins atmosfera din Timişoara anului 1990, când principala activitate a locuitorilor era să participe la mitingurile anticomuniste. S-a considerat că revoluţia începută în decembrie 1989 trebuie să continue, după ce puterea a fost confiscată de gaşca lui Ion Iliescu, iar soarta românilor continua să rămână pe mâna foştilor comunişti şi securişti.

Expoziția „Soare în suflet, raze pe pânză!”

Memorialul Revoluției a găzduit, în seara zilei de 22 mai, vernisajul expoziției „Soare în suflet, raze pe pânză!”. Expoziția a fost organizată sub îndrumarea doamnei profesor Cristina Pop. Picturile au aparținut unor copii talentați de la Atelierul de pictură „Șevaletul Anei” care fiind prezenți la eveniment au umplut instituția de bucurie și voie bună. Tablourile expuse sunt pline de culoare și veselie, reușind să transmită o stare de frumos. Picturile realizate de minunații copii surprind peisaje de primăvară-vară, fiind redate flori, păsări, fluturi, copaci și alte peisaje din natură. Pe fețele micilor artiști se putea vedea fericirea și încântarea deoarece activitatea lor este apreciată.

Expoziția non-conformistă: SEMPER REFORMANDA în 95 de CARICATURI

Expoziția a fost realizată de pastorii reformați László Adorjáni din Cluj și Csaba Fazakas din Timișoara. Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma protestantă începută de Martin Luther, autorii au conceput câte o caricatură pentru fiecare teză a reformei.

„Iconuri satirice și hepăninguri albanegre”

Nici picturi, nici fotografii, nici caricaturi, nici icoane, ci… iconuri. „Iconuri satirice și hepăninguri albanegre” este titlul pe care l-a ales pentru expoziția sa actorul Romeo Ioan de la Teatrul Național din Timișoara, despre care „ne-a amenințat” în afiş, cu fin umor și cu trei semne de exclamare, că o prezintă „Pentru prima oară în luna februarie!!!”.

Expoziție de fotografii vechi

Joi, 20 octombrie 2016, în sălile expoziționale ale „Galeriei ’89” din incinta Memorialului Revoluției din Timișoara, s-a vernisat în prezența curatorilor Marin Mohan și Marcel Tolcea expoziția de fotografii vechi: Imagini de familie dintr-o insulă de românitate Locve /Sân-Mihai Serbia

Expoziție foto dedicată monumentelor revoluției

7 sunt autorii celor 20 de fotografii care surprind, din unghiuri inedite şi în momente diferite ale zilei, cele 12 monumente ale Revoluţiei: Ciprian Borozoiu, Larisa Iacob, Larisa Spătaru, Alexandra Sorinca, Andreea Georgescu, Denisa Tomiţă şi Şerban Domba.

SUZANA FÂNTÂNARIU: 89 din UȘĂ

[…] Iată de ce expoziţia Doamnei Suzana Fântânariu, „89 din Uşă”, este nu doar cea mai inspirată alegere de a inaugura acest spaţiu al unei Memorii încă nevindecate, ci singura! […]

Semn, simbol al trecerii, al vămii dintre un Afară şi un Înăuntru, al unei bariere dintre Sacru şi Profan, Cer şi Istorie, frică şi eroism, dictatură şi libertate, viaţă şi moarte, Uşile transfigurate de Doamna Suzana Fântânariu rescriu cu forţă şi patetism acest întreg alai de semnificaţii.

De emoţii. De reprimări. De mirări în faţa unui miracol. De fantasme. De umbre vii ale celor ce nu mai sunt printre noi. De nori. De remuşcări. De speranţe. De iubire, frică, nebunie şi mîntuire.

Cât din acestea mai pâlpâie astăzi?

Doar dumnevoastră, cei ce le vedeţi aici şi în gând, ne puteţi spune.

Şopti.

Marcel Tolcea

SUZANA FÂNTÂNARIU: 89 din UȘĂ

[…] Iată de ce expoziţia Doamnei Suzana Fântânariu, „89 din Uşă”, este nu doar cea mai inspirată alegere de a inaugura acest spaţiu al unei Memorii încă nevindecate, ci singura! […]

Cât din acestea mai pâlpâie astăzi?

Doar dumnevoastră, cei ce le vedeţi aici şi în gând, ne puteţi spune.

Şopti.

Marcel Tolcea

FENOMEN DE TRANZIȚIE – Expoziție de pictură și sculptură a studenților de la Licență și Master din Facultatea de Arte și Design

Ileana PINTILIE – Fenomen de tranzitie.

Ioana Tătaru

„Drumul spre unitatea germană”
Marţi, 7 iulie 2015, la ora 10.00, la sediul Memorialului Revoluţiei din Timişoara a avut loc vernisajul expoziţiei „Der Weg zur deutschen Einheit” / „Drumul spre unitatea germană”, organizată de Fundaţia Federală pentru Studiul Dictaturii Partidului Socialist al Unităţii Germane şi de Ministerul Federal al Afacerilor Externe.
Ne-am bucurat că Excelenţa Sa, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hans Lauk, care a rostit cuvântul de deschidere, a ales Memorialul Revoluţiei pentru vernisarea expoziţiei. Salutăm, de asemenea, prezenţa consulului Germaniei la Timişoara, Rolf Maruhn, pe care l-am avut ca oaspete de nenumărate ori.

Epoca Ceaușescu – Pictură in stil naiv

La sediul Memorialului Revoluţiei din Strada Oituz nr. 2B (intrarea dinspre Facultatea de Arte), Herma Köpernik-Kennel ne-a prezentat o lume trecută, dar nu uitată, care a fost vernisată în 28 aprilie 2014. Ne-a onorat cu prezenţa domnul Siegfried Geilhausen, viceconsulul Republicii Federale Germania la Timişoara.
Alocuţiunile de deschidere au fost susţinute de domnul Siegfried Geilhausen, de doamna Alina Baciu, directoarea Centrului Cultural German, de domnul Marcel Tolcea, cunoscut jurnalist şi om de cultură timişorean, care a decodificat, pentru cei prezenţi, simbolurile unei picturi ce se cere, mai ales pentru cei mai tineri, a fi descifrată, precum şi de domnul Traian Orban, preşedintele Memorialului Revoluţiei. În încheiere, dar nu în ultimul rând, ne-a vorbit despre geneza lucrărilor şi despre multe altele însăşi artista, doamna Herma Köpernik-Kennel.
„Epoca Ceauşescu – pictură în stil naiv” este titlul incitant al unei expoziţii a cărei autoare, deşi germană 100%, a reuşit să surprindă cu acurateţe şi cu o intuiţie de invidiat scene din viaţa „comunistă” de zi cu zi, pe care a trăit-o ea însăşi, împreună cu soţul ei, la Bucureşti, între 1979-1983.