„Revoluția” română din 1989 – oglindită în mass-media din Germania, Austria și Franța
Prelegere la Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara, 12 mai 2023
Prelegerea a început cu câteva reflecții asupra percepției politice și științifice a României în Germania (Vest și Est), Austria, Franța înainte de 1989. După cel de-al Doilea Război Mondial, în percepția occidentală, România a stat multă vreme sub umbra URSS-ului; doar momentele de criză precum Berlinul de Est (1953), Ungaria (1956) sau CSSR (1968) au atras mai multă atenție. România a efectuat o politică externă independentă, care a apărut pe în occident, în politică, știință și media.
Percepția pozitivă occidentală a supraviețuit multă vreme, deși au fost probleme economice emergente și opresiune politică în creștere în „epoca de aur”. Fiecare stat care este prezentat aici poate fi caracterizat prin modele specifice de percepție înainte și în 1989: în Germania de Vest, soarta minorității germane este în centrul atenției, în timp ce perspectiva est-germană este cea a unui „frate-socialist”. Austria are grijă de poziția sa internațională ca stat neutru, iar Franța subliniază relațiile sale politice și culturale tradiționale cu națiunea frate latină. Aceste tipare modelează adesea publicațiile științifice, dar și articolele din ziare și reviste.
Punctele cheie pentru schimbarea acestor percepții sunt, de exemplu, disidența tot mai mare dintre liderii români și politica Gorbaciov a Perestroika și Glasnost, evadarea tot mai mare din România și începutul „sistematizării” rurale. Revoltele românești din decembrie 1989 au fost în perspectivă germană (vest și est) suprapuse de începutul procesului de reunificare, în timp ce numărul tot mai mare de refugiați români în Austria – pe lângă un val enorm de solidaritate – a stimulat un climat de frică. În Franța, mulți intelectuali români (în exil sau naturalizați) au lucratpe cont propriu. După „revoluția” românească din 1989, mai întâi noul fenomen al unei „revoluții TV” a fost un subiect de cercetare în occident, urmat ulterior de studii asupra regimului „comunist”. Motivele dezastrului economic (și rolul îndatorării față de instituțiile occidentale) nu au fost concentrate. Din ce în ce mai mult, evenimentele din 1989 de la Timișoara, București și alte locuri românești au devenit parte a reportajelor media comemorative regulate. În perspectiva occidentală, momentele istorice au fost înlocuite cu alte subiecte – precum criza guvernamentală, protestele în masă împotriva corupției sau o nouă „rută balcanică” a migrației ilegale în Europa Centrală.
Dr. Peter Chroust este născut în 1951 la Viena (familia ceho-maghiară a tatălui cu rădăcini la Timișoara). De profesie politolog (din 2016 independent), are ca teme principale de cercetare: istoria universității germane 1918 –1968; Percepția politică, științifică și culturală a României în Germania în secolele XX și XXI.
A făcut câteva vizite în România comunistă în 1965, 1980 și 1982. Între 2007-2010 a activat ca jurnalist și cercetător etnomuzicolog în Maramureș și Vîlcea. Deasemenea a susținut prelegeri la Institutul Cultural Român (ICR) din Viena, și în 2009 câte una la Sibiu și la Timișoara (Universitatea de Vest. În 2018 a avut o prelegere la Congresul Mondial de Studii de Frontieră de la Budapesta (Universitatea Centrală Europeană), și mai recent, în 2021, una online la o Conferință organizată de IICCMER București.
The Romanian “Revolution” of 1989 – in the mirror of science and media in Germany, Austria, and France
The presentation will start with some spotlights on the political and scientific perception of Romania in Germany (West and East), Austria, France before 1989. After World War II, Romania for a long time stood in Western perception under the shadow of the USSR – only crisis moments like in East-Berlin (1953), Hungary (1956) or CSSR (1968) attracted more attention. The more Romania effected an independent foreign policy, it appeared on the Western “screen” in politics, science and media. The positive Western perception survived for a long time also emerging economic problems and growing political oppression in the “golden epoch”.
Each of the state which is presented here can be characterized by specific patterns of perception before and in 1989: in West-Germany the fate of the German minority is in the focus, while the East-German perspective is such of a Socialist “brother-state”. Austria takes care to its international position as a neutral state, and France emphazises its traditional political and cultural relations to the latin brother-nation. These patterns are often shaping scientific publications as well as articles in newspapers and magazines. Trigger points for changing these perceptions are e.g the growing dissent between the Romanian leaders and the Gorbachev policy of Perestroika and Glasnost, the growing escape from Romania, and the beginning rural “systematization”.
The Romanian riots in December 1989 were in German (West and East) perspective overlied by the beginning process of re-unification, while the increasing number of Romanian refugees in Austria – besides an enormous wave of solidarity – stimulated a climate of fear. In France, many Romanian intellectuals (in exile or naturalized) worked as public “interpreters”.
After the Romanian “revolution” of 1989, first the new phenomenon of a “TV revolution” (which it was not really) was a research topic in Western research, later followed by studies on the “communist” regime. The reasons for the economic disaster (and the role of indebtedness to Western institutions) were not be focused.
More and more, the 1989 events at Timişoara, Bucharest and other Romanian places became part of regular commemorative media reports. In Western perspective, the historical moments were replaced by other topics – like governmental crisis, mass protests against corruption or a new “Balkan route” of illegal migration to Central Europe.
The presentation is supported by documents from science and media sources.
About the presentator
Dr. Peter CHROUST
Born 1951 in Vienna (the father’s Czech-Hungarian family rooted in Timişoara/Temesvár).
Political Scientist (since 2016 independent), main research topics: German university history 1918 – 1968; Political, scientific, and cultural perception of Romania in Germany in the 20th and 21st century.
Visits to Romania since 1965. 1980 and 1982 journalist and ethno-musicological research in Maramureş and Vîlcea, 2007 – 2010 presentations at the Romanian Culture Institute (ICR) in Vienna, 2009 presentations in Sibiu and Timişoara (Universitate de Vest). 2018 presentation at the World Congress of Borderland Studies at Budapest (Central European University), 2021 presentation at the Online-Conference of the IICCMER Bucharest.
