{"id":9548,"date":"2026-10-13T12:40:28","date_gmt":"2026-10-13T12:40:28","guid":{"rendered":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/?p=9548"},"modified":"2026-10-13T12:44:28","modified_gmt":"2026-10-13T12:44:28","slug":"tehnici-de-ascundere-a-unor-informatii-importante-in-revolutia-din-1989-la-timisoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/tehnici-de-ascundere-a-unor-informatii-importante-in-revolutia-din-1989-la-timisoara\/","title":{"rendered":"Tehnici de ascundere a unor informa\u021bii importante \u00een Revolu\u021bia din 1989 la Timi\u0219oara"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/h4>\n

<\/h4>\n

<\/h4>\n

Lucian Vasile Szabo<\/strong>\u00a0<\/strong><\/h4>\n

 <\/p>\n

Most of the events that took place in the 1989 Revolution in Timi\u0219oara have been clarified, but various matters and nuances remain that still require the attention of researchers. Some of these have legal implications, but it seems less likely that prosecutors will continue to do their duty. The Revolution file, the one titled Diversion<\/em>, with reference to the events that happened after Ceau\u0219escu fled, that is, Friday, 22 December 1989, at noon, is probably the last to be brought to trial, and from here on, the Revolution will become history. However, this is a history that keeps quite a few controversial issues in focus, most of which also need legal clarification. This study focuses on some of these matter that have not yet been elucidated in detail, as well as others already clarified, but which, especially in the online environment, are presented differently from the factual reality.<\/p>\n

Keywords<\/strong>: Revolution, Timi\u0219oara, Cathedral, disinformation, communication, repression<\/p>\n

Cuvinte-cheie<\/strong>: Revolu\u021bie, Timi\u0219oara, Catedral\u0103, dezinformare, comunicare, represiune<\/p>\n

Mistific\u0103ri \u0219i informa\u021bii lips\u0103<\/strong><\/h4>\n

O parte dintre evenimentele petrecute \u00een Revolu\u021bia din 1989 la Timi\u0219oara (dar \u0219i \u00een alte locuri din \u021bar\u0103) \u00een perioada 15-25 decembrie (dar \u0219i dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, cel pu\u021bin \u00een primele luni ale anului 1990) au r\u0103mas neelucidate complet sau se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een centrul unor controverse. O disput\u0103 major\u0103 a existat, spre exemplu, privind rolul Armatei \u00een Revolu\u021bie. \u00cen primele zile ale victoriei \u00eempotriva regimului comunist totalitar s-a acreditat ideea c\u0103 for\u021bele armate au fost de partea poporului r\u0103sculat. Aceast\u0103 minciun\u0103 propagandistic\u0103 a fost demontat\u0103, cu greutate, pentru a se vedea adev\u0103rul, adic\u0103 faptul c\u0103 for\u021bele Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale au participat efectiv la ac\u021biunile de reprimare brutal\u0103 a manifesta\u021biilor de protest. Armata a fost o component\u0103 de baz\u0103 \u00een piramida de represiune construit\u0103 de Nicolae Ceau\u0219escu la Timi\u0219oara, prin prezen\u021ba \u00een strad\u0103 pentru a descuraja demonstran\u021bii, pentru a re\u021bine ilegal diverse persoane \u0219i mai ales pentru a deschide focul \u00een c\u00e2teva puncte din ora\u0219, cu scopul precis \u0219i deliberat de a \u00een\u0103bu\u0219i \u00een s\u00e2nge lupta pentru libertate \u0219i drepturi cet\u0103\u021bene\u0219ti[1]<\/a>. Aceasta nu mai este o problem\u0103 controversat\u0103, faptele se cunosc, \u00eens\u0103 \u00een continuare procurorii refuz\u0103 s\u0103 deschid\u0103 anchete cuprinz\u0103toare pentru a g\u0103si vinova\u021bii.<\/p>\n

O alt\u0103 enigm\u0103 neelucidat\u0103 complet o reprezint\u0103 modul \u00een care au circulat informa\u021biile despre protestele de la Timi\u0219oara, cu referire concret\u0103 la rapoartele transmise pe liniile interne ale puterii. Despre evenimentele de la Timi\u015foara, lui Nicolae Ceau\u015fescu, liderul comunist al Rom\u00e2niei de atunci, i s-a raportat faptul c\u0103 mi\u015fc\u0103rile \u00eencepute \u00eenseamn\u0103 distrugeri operate de elemente huliganice. Nicio persoan\u0103 cu func\u0163ie de conducere nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103-i pomeneasc\u0103 de scand\u0103rile \u00een favoarea democra\u0163iei \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale, de faptul c\u0103 sunt solicitate lucruri elementare: p\u00e2ine, c\u0103ldur\u0103, electricitate, medicamente[2]<\/a>. Poate c\u0103 deciziile luate de dictator ar fi r\u0103mas acelea\u0219i ori poate duritatea lor ar fi fost atenuat\u0103. Nu se pot face specula\u021bii. R\u0103m\u00e2ne faptul concret c\u0103 o mare parte din adev\u0103r nu i s-a transmis, motivul pentru aceast\u0103 omisiune la\u0219\u0103 fiind \u00een principal frica fa\u021b\u0103 de consecin\u021bele ce puteau s\u0103 apar\u0103 \u00een plan personal.<\/p>\n

Informarea \u0219i mai ales dezinformarea structurilor de partid \u0219i de stat a fost realizat\u0103 prin prezentarea de informa\u021bii trunchiate \u0219i prin trecerea sub t\u0103cere a unor date importante. Iar aceste lucruri s-au petrecut cu toate c\u0103 existau mai multe canale de comunicare. Nicolae Ceau\u0219escu chiar a avertizat \u00eentr-un r\u00e2nd c\u0103 unele persoane oficiale locale fie nu au cuno\u0219tin\u021be de anumite lucruri, fie nu le transmit. Acest aspect reiese foarte clar dintr-o declara\u021bie dat\u0103 de Radu B\u0103lan, fost prim-secretar al Comitetului jude\u021bean de partid Timi\u0219. Se refer\u0103 la o discu\u021bie avut\u0103 cu Ceau\u0219escu s\u00e2mb\u0103t\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, \u00een 16 decembrie: \u201eMi-a spus pe un ton dur c\u0103 are alte informa\u021bii \u0219i c\u0103 dac\u0103 l-a\u0219 fi informat corect ar fi luat alte m\u0103suri\u201d[3]<\/a>. Probabil m\u0103suri de represiune mai dure, R. B\u0103lan \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 sugereze c\u0103 el a decis ca \u00een mod deliberat s\u0103 atenueze gravitatea faptelor.<\/p>\n

Primul canal de comunicare era cel al Securit\u0103\u021bii, institu\u021bie abilitat\u0103 prin lege s\u0103 culeag\u0103 informa\u021biile sensibile. Ofi\u021berii locali \u0219i-au f\u0103cut datoria, utiliz\u00e2nd tehnica observa\u021biei directe. Practic, \u0219i-au dirijat informatorii \u00een zonele sensibile \u0219i i-au pus s\u0103 raporteze periodic cele v\u0103zute \u0219i auzite[4]<\/a>. Alte informa\u021bii au fost culese prin plasarea de agen\u021bi sub acoperire \u00een mul\u021bime, calitatea datelor adunate fiind evident mult mai bun\u0103. Alte dou\u0103 linii de comunicare erau completate de oameni din administra\u021bia local\u0103 (inclusiv din institu\u021bii \u0219i \u00eentreprinderi) \u0219i din persoanele din structurile de partid (PCR), dar \u0219i din activi\u0219tii UTC (Uniunea Tineretului Comunist). Fiecare raporta pe cale ierarhic\u0103, \u00eens\u0103 \u00een multe cazuri vorbim de persoane care de\u021bineau at\u00e2t func\u021bii \u00een partid, c\u00e2t \u0219i administrative (directorii de institu\u021bii, spre exemplu).<\/p>\n

Informa\u021biile culese pe teren de c\u0103tre agen\u021biI \u0219i informatorIi Securit\u0103\u021bii s-a f\u0103cut la Timi\u0219oara sub coordonarea maiorului Nicolae Mavru, care la acea dat\u0103 ocupa func\u021bia de \u0219ef al serviciului Filaj din cadrul Securit\u0103\u021bii Timi\u0219. La fa\u021ba locului se deplaseaz\u0103 \u0219i alte cadre, inclusiv Tinu Radu, adjunct al \u0219efului Securit\u0103\u021bii Timi\u0219[5]<\/a>. Alte elemente de interes, dar mai pu\u021bine, au ap\u0103rut ca urmare a intercept\u0103rii convorbirilor telefonice \u0219i din prelucrarea datelor culese cu ajutorul microfoanelor instalate \u00een diverse institu\u021bii \u0219i locuin\u021be, opera\u021biuni realizate de lucr\u0103torii serviciului de tehnic\u0103 operativ\u0103 \u0219i telecomunica\u021bii. Aceste informa\u021bii erau sintetizate \u00een rapoarte trimise pe cale ierarhic\u0103 la Bucure\u0219ti, din nou prelucrate \u0219i apoi prezentate lui Nicolae Ceau\u0219escu. Dictatorul se va declara \u00eens\u0103 nemul\u021bumit de con\u021binutul analizelor, suspect\u00e2nd \u0219i Securitatea de faptul c\u0103 nu are informa\u021bii exacte \u0219i de faptul c\u0103 se dovede\u0219te incapabil\u0103 s\u0103 le ob\u021bin\u0103. Presiunea s-a exercitat pe scar\u0103 ierarhic\u0103, dup\u0103 cum precizeaz\u0103 Gabriel Atanasiu, ofi\u021ber venit la Timi\u0219oara cu scopul de a \u00eencerca s\u0103 descopere agen\u021bii str\u0103ini: \u201eGeneralul Macri, \u00eenc\u0103 \u00een ziua de mar\u021bi, la pr\u00e2nz, ne-a atras aten\u021bia c\u0103 a fost admonestat de c\u0103tre conducerea Departamentului pentru faptul c\u0103 nu a transmis informa\u021biile care se cereau sau informa\u021biile care se a\u0219teptau la Bucure\u0219ti\u201d[6]<\/a>. Conducerea superioar\u0103 de partid (Ceau\u0219escu, \u00een primul r\u00e2nd) era interesat\u0103 ca Securitatea s\u0103 confirme dou\u0103 teme ale diversiunii \u0219i propagandei puse la cale, \u0219i anume c\u0103 la Timi\u0219oara ac\u021bionaser\u0103 agen\u021bi str\u0103ini \u0219i c\u0103 era vorba de o implicare a Ungariei \u00een evenimente[7]<\/a>. Evident, cei mai buni oameni ai Securit\u0103\u021bii nu au g\u0103sit nimic \u00een acest sens.<\/p>\n

Victime ale uzului de arm\u0103<\/strong><\/h4>\n

O alt\u0103 problem\u0103 controversat\u0103 \u00een Revolu\u021bia din 1989 la Timi\u0219oara o reprezint\u0103 deschiderea focului, adic\u0103 acele momente \u00een care for\u021bele de represiune au tras \u00een popula\u021bie. Pe baza informa\u021biilor incomplete \u0219i alterate primite, N. Ceau\u0219escu a decis s\u0103 permit\u0103 riposta armat\u0103, \u021bintele fiind \u00een mintea lui \u0219i a celorlalte cadre de partid \u0219i de stat nu manifestan\u021bii pentru libertate \u0219i drepturi civile, ci huliganii care ar fi atacat unit\u0103\u021bi ale Armatei \u0219i for\u021bele de ordine, ho\u021bii deda\u021bi la spargeri \u0219i furturi din unit\u0103\u021bile economice, precum \u0219i alte persoane pornite s\u0103 incite la anarhie. Cel pu\u021bin aceasta a fost imaginea prezentat\u0103 publicului larg \u0219i motiva\u021bia pentru riposta s\u00e2ngeroas\u0103.<\/p>\n

Deschiderea focului, ca metod\u0103 principal\u0103 de represiune, a fost efectuat\u0103 de toate unit\u0103\u021bile componente ale piramidei represiunii, adic\u0103 Armat\u0103, Securitate, Mili\u021bie, trupe de la unit\u0103\u021bile de Paz\u0103 \u0219i Securitate sau de la Gr\u0103niceri. Toate acestea au ac\u021bionat \u00een ora\u0219, fiind asistate de activi\u0219ti de partid \u0219i de personal din administra\u021bia local\u0103. O contribu\u021bie important\u0103 \u00een represiune au avut-o unit\u0103\u021bile de Pompieri, \u00eenc\u0103 din seara zilei de 16 decembrie acestea ie\u0219ind \u00een locurile de afluire a manifestan\u021bilor \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i \u00eempr\u0103\u0219tie cu tunurile cu ap\u0103 sau chiar cu jeturi din autospecialele comune \u00een stingerea incendiilor. Dac\u0103 pentru Pompieri nu exist\u0103 nicio scuz\u0103, dec\u00e2t aceea pueril\u0103 c\u0103 a\u0219a au primit ordin, pentru celelalte trupe de interven\u021bie, cele care au deschis efectiv focul, s-a \u00eencercat lansarea unor motiva\u021bii false, pornindu-se totu\u0219i de la c\u00e2teva elemente reale. Acest tip de dezinformare, prin ticluirea de legende, cu pu\u021bine coresponden\u021be \u00een realitate, reprezint\u0103 o tehnic\u0103 de comunicare specific\u0103 serviciilor de informa\u021bii, fiind utilizat pentru a ascunde motiva\u021bia real\u0103.<\/p>\n

Astfel, un aspect controversat al Revolu\u021biei la Timi\u0219oara este c\u0103 adesea s-a tras \u00een popula\u021bie dup\u0103 ce unit\u0103\u021bile comerciale au fost devastate, iar atunci c\u00e2nd s-a tras \u0163intele nu au fost cei care distrugeau, ci grupurile de protestatari. Prima victim\u0103 a Revolu\u021biei este Rozalia Irma Popescu, o doamn\u0103 de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, lovit\u0103 de un TAB (transportor amfibiu blindat) pe strada Pestalozzi, duminic\u0103, 17 decembrie, \u00een jurul orei 14, 30, iar aici nu putem \u0219ti dac\u0103 a fost un act deliberat sau un accident. Pentru prima dat\u0103 s-a tras tot \u00een 17 decembrie, \u00een jurul orei 16, 20-16, 30, \u00een Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii. Doi militari \u00een termen afla\u021bi \u00een gard\u0103 la Divizia 18 Mecanizat\u0103, comanda\u021bi de lt. col. Nicolae Predonescu, \u0219eful de Stat major al unit\u0103\u021bii, au deschis focul c\u0103tre persoanele aflate \u00een pia\u021b\u0103. Motiva\u021bia a fost c\u0103 se ap\u0103ra astfel Divizia de atacul unor huligani, deoarece, mai devreme, c\u00e2\u021biva indivizi aruncaser\u0103 cu cocktail-uri Molotov \u00een direc\u021bia cl\u0103dirii, reu\u0219ind s\u0103 provoace \u0219i un mic incendiu. Dar nu s-a tras \u00eempotriva acestora, ci mai degrab\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, \u00een oameni care nu aveau nicio leg\u0103tur\u0103 cu distrugerile.<\/p>\n

Cristian Liviu C\u00e2mpean avea 13 ani c\u00e2nd a fost r\u0103nit \u00een Pia\u0163a Libert\u0103\u0163ii. Privirea limpede \u015fi mintea proasp\u0103t\u0103 l-au ajutat s\u0103 re\u0163in\u0103 acest aspect, relatat apoi \u00een instan\u0163\u0103: \u201eDup\u0103 ce s-au spart toate, dup\u0103 aceea s-a tras. Dup\u0103 ce s-a spart!\u201d[8]<\/a>. Este un aspect re\u0163inut de instan\u0163\u0103 \u00een sentin\u0163a dat\u0103 \u00een Procesul de la Timi\u015foara, unde se va sublinia inclusiv faptul c\u0103 for\u0163ele de ordine aveau rolul de a proteja oamenii \u015fi\u00a0 bunurile, nu de a ucide: \u201eFor\u0163ele care trebuia s\u0103 asigure protec\u0163ia magazinelor s-au implicat \u00een deschiderea focului de arm\u0103 \u00eempotriva demonstran\u021bilor, rezult\u00e2nd astfel numero\u0219i mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi\u201d[9]<\/a>. Nicolae Predonescu \u0219i militarii care au tras nu au fost niciodat\u0103 cerceta\u021bi, de\u0219i legea \u00eei obliga \u0219i atunci pe procurori s\u0103 deschid\u0103 un dosar. Predonescu a ap\u0103rut ca martor \u00een procesul generalilor Victor Atanasie St\u0103nculescu \u0219i Mihai Chi\u021bac, ace\u0219tia fiind condamna\u021bi pentru rolul lor \u00een reprimarea demonstra\u021biilor pentru libertate de la Timi\u0219oara[10]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen jurul Catedralei<\/strong><\/h4>\n

Ziua de 18 decembrie 1989 este bogat\u0103 \u00een semnifica\u021bii revolu\u021bionare, de\u0219i nu \u00eenregistr\u0103m at\u00e2tea evenimente pe m\u0103sura celor \u00eent\u00e2mplate \u00een 16, 17, 20 sau 22 decembrie 1989. Totu\u0219i, este \u00eenc\u0103 o zi de rezisten\u021b\u0103, de \u00eend\u00e2rjire, de preg\u0103tire pentru confrunt\u0103rile ce vor urma. For\u0163ele de represiune au pus st\u0103p\u00e2nire pe ora\u015f, instal\u00e2nd puncte fixe de control \u015fi dirij\u00e2nd patrule mobile pentru a \u00eempiedica formarea grupurilor de protestatari. Un eveniment tragic se va produce \u00eens\u0103 la orele amiezii, cunoscut ca episodul deschiderii focului asupra persoanelor adunate pe treptele Catedralei mitropolitane din Timi\u015foara. Cu drapelul tricolor cu stema socialist\u0103 decupat\u0103, mai multe persoane s-au adunat pe treptele l\u0103ca\u0219ului de cult. Din investiga\u021biile ulterioare a reie\u0219it c\u0103 purt\u0103torul tricolorului cu stema Rom\u00e2niei socialiste decupat\u0103 era t\u00e2n\u0103rul Sorin Leia[11]<\/a>. Imaginea este relevant\u0103, deoarece demostran\u0163ii, r\u0103ma\u015fi la \u00eenceput \u00eentr-un protest mut, au considerat c\u0103 \u00een fa\u021ba Catedralei vor fi cel ma bine ap\u0103ra\u0163i, pun\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u015fi speran\u0163a \u00een Dumnezeu. Se va deschide focul asupra lor \u00een mai multe r\u00e2nduri, componen\u0163ii for\u0163elor de represiune nefiind impresiona\u0163i de simbolul religios. Se va deschide focul – \u015fi vor fi multe victime – c\u0103tre persoanele adunate la Catedral\u0103 at\u00e2t \u00een seara de 17 decembrie, c\u00e2t \u015fi \u00een 18 decembrie. Catedrala nu era \u00een pericol s\u0103 fie devastat\u0103, \u00een schimb nu s-a f\u0103cut nimic pentru a opri spargerile de la magazinele aflate vizavi, la c\u00e2\u021biva metri de cei care au deschis focul.<\/p>\n

\u00cen ziarul Rena\u015fterea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103<\/em> nr. 24, din 1 februarie 1990, \u00eent\u00e2lnim \u015fi o l\u0103murire cu privire la dilema u\u0219ilor l\u0103ca\u0219ului de cult \u00een 18 decembrie 1989. Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een zona catedralei s-a deschis focul. Au fost mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. Din m\u0103rturiile ulterioare a rezultat c\u0103 aici au fost trupe combinate ale Armatei, Securit\u0103\u021bii \u0219i Mili\u021biei, iar generalul Mihai Chi\u0163ac a fost unul dintre comandan\u0163ii represiunii. Controversa a pornit de la faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd s-a deschis focul, persoanele care protestau pe treptele Catedralei au \u00eencercat s\u0103 se refugieze \u00een l\u0103ca\u0219ul de cult, dar c\u0103 nu ar fi reu\u0219it. Protopopul Cornel Ple\u015fu avea s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 s-a respectat orarul obi\u015fnuit al bisericii, c\u0103 u\u0219ile nu au fost \u00eenchise \u015fi c\u0103, de fapt, t\u00e2n\u0103rul r\u0103nit adus acolo, \u00een jurul orei 17,15, a primit \u00eengrijiri (dar nu a supravie\u021buit), iar persoanele refugiate \u00een sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f au fost scoase cu grij\u0103 pe o u\u015f\u0103 lateral\u0103, pentru a nu le pune via\u0163a \u00een primejdie. Faptul c\u0103 u\u0219ile erau deschise \u0219i chiar existau persoane care intrau \u0219i ie\u0219eau este sus\u021binut \u0219i de un alt cercet\u0103tor, care a analizat cu aten\u021bie evenimentele[12]<\/a>.<\/p>\n

Relatarea protopopului nu este pe deplin l\u0103muritoare, \u00eens\u0103 are cel pu\u0163in meritul de a informa despre ceea ce s-a \u00eent\u00eemplat \u00een 18 decembrie 1989, \u00een jurul orei 16,50 \u00een l\u0103ca\u015ful de cult: \u201eLa ora 16,50 a \u00eenceput vecernia, dar dup\u0103 un sfert de or\u0103, a \u00eenceput s\u0103 se trag\u0103 \u00een tineretul care se afla pe treptele ei cu lum\u00e2n\u0103ri aprinse \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, copiii au dat buzna \u00een\u0103untru, produc\u00e2ndu-se panic\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, preotul Victor Mi\u0163iga \u015fi diaconul Eugen Bendariu au \u00eentrerupt serviciul divin, pentru a vedea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Un b\u0103iat r\u0103nit la cap a fost introdus \u00een catedral\u0103 \u015fi pansat de o doctori\u0163\u0103, care se afla \u00een biseric\u0103, cu fe\u015fe de la punctul de prim ajutor. Preotul Victor Mi\u0163iga, v\u0103z\u00e2nd starea disperat\u0103 \u00een care se aflau copiii \u2013 unii au \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u2013 a \u00eenceput apoi s\u0103-i scoat\u0103 din biseric\u0103 pe u\u015fa lateral\u0103, dinspre Capitol, dar a fost cu neputin\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00een momentul \u00een care s-a deschis u\u015fa s-a deschis focul din direc\u0163ia cinematografului. Copiii au reintrat \u00een catedral\u0103 \u015fi atunci preotul Victor Mi\u0163iga a \u00eenceput s\u0103-i evacueze pe u\u015fa din partea dreapt\u0103 (dinspre tramvai), cu condi\u0163ia s\u0103 ias\u0103 unul c\u00e2te unul. Astfel, to\u0163i cei care au fost \u00een\u0103untru au sc\u0103pat cu via\u0163\u0103. B\u0103iatul r\u0103nit din biseric\u0103 a fost condus de preotul Victor Mi\u0163iga p\u00e2n\u0103 la ma\u015fina Salv\u0103rii. La ora 18, l\u0103ca\u015ful sf\u00e2nt s-a \u00eenchis, iar femeile de serviciu au f\u0103cut cur\u0103\u0163enie, sp\u0103l\u00e2nd s\u00e2ngele ce s-a scurs din trupul copilului \u00eempu\u0219cat\u201d[13]<\/a>. Protopopul vine \u015fi cu precizarea privind activitatea mitropolitului Nicolae al Banatului \u00een acea perioad\u0103, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 se afla la Constantinopol, iar apoi la Bucure\u015fti[14]<\/a>.<\/p>\n

Implicarea generalul Mihai Chi\u0163ac este evident\u0103, iar episodul de la Catedral\u0103 a fost consemnat \u0219i \u00een documentele oficiale, con\u021binutul fiind reprodus \u00een volum de Gino Rado[15]<\/a>. Este un episod s\u00e2ngeros, c\u0103ci acolo au murit c\u00e2teva persoane, iar altele au fost r\u0103nite. Unele aspecte sunt l\u0103murite de declara\u0163ia lui Avram Gligu\u0163\u0103, r\u0103nit \u00een acel loc. Va relata \u015fi momentul uciderii lui Sorin Leia: \u201eNoi ne-am \u00eembulzit s\u0103 intr\u0103m \u00een Catedral\u0103. Catedrala are u\u015f\u0103 dubl\u0103, dar la \u00eembulzeal\u0103 una din u\u015fi s-a \u00eenchis. St\u0103team ghemui\u0163i, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne strecur\u0103m \u00een\u0103untru. Eu \u015fi \u00eenc\u0103 o persoan\u0103, pe care mai apoi am aflat c\u0103 se numea Sorin Leia, am ridicat capul s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, c\u00e2nd s-a tras o rafal\u0103 printre noi, de jos \u00een sus. Leia Sorin a fost nimerit \u00een mijlocul frun\u0163ii. Glon\u0163ul care a ie\u015fit din capul lui m-a atins \u015fi pe mine la baza g\u00e2tului, \u00een partea dreapt\u0103\u201d[16]<\/a>.<\/p>\n

Rapoarte oficiale despre teroare<\/strong><\/h4>\n

Documentele oficiale sintetizeaz\u0103 sec \u00eent\u00e2mplarea: 16,30: \u00cen fa\u0163a Catedralei se adun\u0103 grupuri de oameni. Se aprind lum\u00e2n\u0103ri, se scandeaz\u0103 lozinci. Se deschide focul \u00eempotriva manifestan\u0163ilor (Sentin\u0163a nr. 2 din 17 iunie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Timi\u015f.). Este omor\u00e2t Marius Nem\u0163oc \u00een apropierea Catedralei, foarte probabil \u015fi Ioan M\u0103riu\u0163ac (acesta din urm\u0103 posibil s\u0103 fi fost ucis \u015fi mai t\u00e2rziu, la a doua deschidere a focului). Pentru moartea tinerilor Nem\u0163oc \u015fi M\u0103riu\u0163ac au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103 subofi\u0163erii de Mili\u0163ie \u0162eighiu Constantin \u015fi Asafti Dumitru, care vor fi achita\u021bi[17]<\/a>.<\/p>\n

\u00centr-un alt episod de deschidere a focului va fi ucis pe treptele Catedralei\u00a0 Sorin Leia. Dup\u0103 cum vedem, exist\u0103 divergen\u021be cu privire la \u00eencadrarea orar\u0103 a momentelor de deschidere a focului. \u00cens\u0103 aceste diferen\u021be de \u00eencadrare \u00een timp au cel mai probabil o explica\u021bie psihologic\u0103. Participan\u021bii (manifestan\u021bii, \u00een primul r\u00e2nd) se aflau sub imperiul emo\u021biei \u0219i sub o presiune extraordinar\u0103, ceea ce poate s\u0103 explice aceste varia\u021bii, mai ales c\u0103 nimeni nu st\u0103tea s\u0103 se uite prea des la ceas. Dup\u0103 cum arat\u0103 Titus Suciu, prelu\u00e2nd declara\u021bii de martor,\u00a0 Sorin Leia ar fi fost ucis \u00een jurul orei 16,30[18]<\/a>. Dar martorul Avram Gligu\u0163\u0103, care a fost r\u0103nit \u00een momentul omor\u00e2rii lui Sorin Leia, spunea c\u0103 v\u0103zuse anterior ni\u015fte b\u0103l\u0163i de s\u00e2nge \u00eenchegat \u00een fa\u0163a Catedralei, de unde concluzia c\u0103 \u00eenainte de omor\u00e2rea lui Leia a existat un alt episod distinct de deschidere a focului, cel mai probabil cel \u00een care au fost \u00eempu\u015fca\u0163i Nem\u0163oc \u015fi M\u0103riu\u0163ac[19]<\/a>. Oficial s-a consemnat: \u201e17,15. \u00cen fa\u0163a Catedralei au ap\u0103rut manifestan\u0163i cu lum\u00e2n\u0103ri, care au refuzat s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie. Au fost soma\u0163i, s-a deschis focul spre ei. Au fugit \u015fi s-au baricadat \u00een Catedral\u0103\u201d (Jurnalul Diviziei 18 Mecanizat\u0103 Timi\u015foara)[20]<\/a>. 17-17,10 este cea mai probabil\u0103 perioad\u0103 de deschidere a focului, de\u0219i este posibil s\u0103 fi fost \u0219i altele, neconsemnate \u00een jurnalul de lupt\u0103 al unit\u0103\u021bilor militare.<\/p>\n

Se remarc\u0103 faptul c\u0103 informa\u021biile au fost transmise rapid de pe teren la centrul de comand\u0103, mijloacele de comunicare fiind sta\u021biile de emisie-recep\u021bie aflate pe TAB-uri sau \u00een dotarea unor tehnici militare din dispozitivele instalate \u00een mai multe locuri din ora\u0219. S-a comunicat rapid, iar informa\u021biile au fost consemnate lapidar \u00een jurnalele de lupt\u0103. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd se va \u00eencerca aflarea adev\u0103rului despre evenimentele petrecute \u00een acele zile s\u00e2ngeroase, comandan\u021bii unit\u0103\u021bilor militare implicate (mul\u021bi dintre ei r\u0103ma\u0219i \u00een func\u021bii \u0219i dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u0219escu) vor emite rapoarte \u00een care faptele vor fi puse \u00eentr-o lumin\u0103 care s\u0103-i avantajeze, adesea \u00een dezacord cu cele \u00eent\u00e2mplate \u0219i chiar cu datele trecute \u00een jurnalele de lupt\u0103. Tehnicile folosite au fost cele ale trecerii sub t\u0103cere a elementelor defavorabile \u0219i cea a arunc\u0103rii r\u0103spunderii c\u0103tre celelalte componente ale for\u021bei de represiune, \u00een special c\u0103tre Securitate \u0219i Mili\u021bie. Desigur, \u0219i acestea au f\u0103cut victime, dar un num\u0103r important de mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi a fost f\u0103cut de Armat\u0103.<\/p>\n

Ecouri \u00een str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/h4>\n

\u00cen perioada Revolu\u021biei, mai ales cu privire la evenimentele de la Timi\u0219oara, a fost vital ca faptele s\u0103 fie cunoscute \u00een afara \u021b\u0103rii, pentru ob\u021binerea de sprijin \u0219i pentru a se pune presiune asupra sistemului. Un num\u0103r important de protestatari s-au ocupat de transmiterea de informa\u021bii \u00een \u021bar\u0103, f\u0103c\u00e2nd \u00eencerc\u0103ri energice pentru a comunica \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. Aceste demersuri au fost riscante, deoarece regimul instituise o blocad\u0103 media asupra teritoriului rom\u00e2nesc, \u00eens\u0103 contactele telefonice nu puteau fi \u00eentrerupte \u00een totalitate, deoarece ar fi fost blocat\u0103 comunicarea \u0219i \u00een cadrul institu\u021biilor represiunii. \u00cens\u0103 transmiterea de date s-a putut face \u0219i prin cet\u0103\u021benii str\u0103ini care au ie\u0219it din \u021bar\u0103, deoarece ei au avut permisiunea de a pleca, spre deosebire de rom\u00e2ni, care erau consemna\u021bi \u00eentre grani\u021bele statului.<\/p>\n

Ziua de 21 decembrie 1989 ocup\u0103 un loc semnificativ \u00een acest mecanism de informare \u015fi, \u00een acela\u0219i timp, de dezinformare, datorit\u0103 apari\u021biei unor rapoarte ale agen\u021biei de pres\u0103 iugoslave Tanjug<\/em>. Acestea d\u0103deau am\u0103nunte despre evenimente, dar men\u0163ionau execu\u0163ii efectuate la Timi\u015foara. De asemenea, Politika Ekspres<\/em> a dedicat o pagin\u0103 m\u0103rturiei unei persoane, sosite miercuri diminea\u021b\u0103 la Vr\u0161ac (situat la 14 km de grani\u021ba rom\u00e2no-iugoslav\u0103). Relat\u0103rile martorilor sosi\u021bi cu trenul la Vr\u0161ac sunt prezentate \u0219i \u00een alte publica\u021bii, toate bogate \u00een detalii. Totu\u0219i, trebuie re\u021binut faptul c\u0103 nu vorbim de o comunicare profesional\u0103 \u00een totalitate, deoarece sursele umane au putut furniza informa\u021bii despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile v\u0103zute cu ochii lor, dar mai ales au putut reproduce detalii furnizate de al\u021bii, ceea ce ne duce \u00een zona zvonului. \u00cen acest context, se poate admite c\u0103 prezentarea faptelor, de\u0219i nu au avut acurate\u021bea necesar\u0103 unei prezent\u0103ri jurnalistice, a contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea \u00een lume a ve\u0219tii c\u0103 mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 a fost declan\u0219at\u0103 \u0219i c\u0103 exist\u0103 o represiune s\u00e2ngeroas\u0103, cu mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi. Analiz\u00e2nd datele remarcate de ziarul Politica<\/em> la 20 decembrie 1989, un autor concluzioneaz\u0103: \u201ePasagerii sosi\u021bi cu trenul \u00een ora\u0219ul Vr\u0161ac de la grani\u021ba cu Iugoslavia au v\u0103zut un masacru \u00een fa\u021ba catedralei. Ace\u0219tia au raportat uciderea a 36 de copii, purt\u00e2nd lum\u00e2n\u0103ri \u00een procesiune, cer\u00e2nd p\u00e2ine, pace \u0219i demnitate uman\u0103\u201d[21]<\/a>. Este o prim\u0103 referire la focul deschis de trupele de represiune conduse de generalul Mihai Chi\u0163ac \u00eempotriva manifestan\u021bilor de pe treptele Catedralei mitropolitane din Timi\u015foara. Acest episod con\u021bine elemente neclare, dar este un fapt c\u0103 au murit \u0219i au fost r\u0103nite acolo c\u00e2teva persoane.<\/p>\n

Concluzia care se desprinde este c\u0103 au r\u0103mas peste ani numeroase aspecte controversate ale Revolu\u021biei din 1989 la Timi\u0219oara, acestea ap\u0103r\u00e2nd ca urmare a unei comunic\u0103ri deficitare. Pe de o parte, reprezenta\u021bii regimului comunist au c\u0103utat \u00een fiecare moment s\u0103 reduc\u0103 impactul mediatic, activitate care a continuat \u0219i dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre reprezentan\u021bii Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale. \u00cen special armata a cosmetizat datele, impun\u00e2nd un embargo asupra informa\u021biilor reale \u0219i c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o imagine de element esen\u021bial \u00een suprimarea regimului comunist \u0219i \u00een consolidarea noului regim democratic. Pe de alt\u0103 parte, au ap\u0103rut numeroase exager\u0103ri, generate de faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu exista un sistem de comunicare eficient \u0219i profesionist, iar m\u0103rturiile participan\u021bilor la evenimente au fost marcate de emo\u021bie, brutalitatea represiunii f\u0103c\u00e2ndu-i pe mul\u021bi dintre ei s\u0103 preia \u0219i s\u0103 transmit\u0103 mai departe, inclusiv \u00een str\u0103in\u0103tate, date care nu corespundeau realit\u0103\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

[1]<\/a> Lucian-Vasile Szabo, Imaginea militarilor \u0219i a victimelor \u00een Revolu\u021bia de la Timi\u0219oara<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara, 2015.<\/p>\n

[2]<\/a> Lucian-Vasile Szabo \u0219i Gino Rado, Revolu\u021bia de la Timi\u0219oara din decembrie 1989 pe \u00een\u021belesul tuturor<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara 2016, p. 45.<\/p>\n

[3]<\/a> Radu B\u0103lan, Declara\u021bie din 31 ianuarie 1990, reluat\u0103 \u00een Gino Rado (coord.), Procesul de la Timi\u0219oara: audierea \u00een cadrul urm\u0103ririi penale a celor21+4 inculpa\u021bi<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei, Timi\u0219oara, 2013, pp. 27-30.<\/p>\n

[4]<\/a> Mihai Albu, Informatorul: studiu asupra colabor\u0103rii cu Securitatea<\/em>, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2008, p. 89.<\/p>\n

[5]<\/a> Lucian Ionic\u0103 (coord.) Enciclopedia Revolu\u021biei din Timi\u0219oara 1989<\/em>, volumul I, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara, 2014, p. 35.<\/p>\n

[6]<\/a> Declara\u021bie din Procesul de la Timi\u0219oara, reluat\u0103 \u00een Gino Rado, Incursiune \u00een istoricul institu\u021biilor participante la reprimarea Revolu\u021biei Rom\u00e2ne din 1989<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei, Timi\u0219oara, 2011, p. 48.<\/p>\n

[7]<\/a> Lucian-Vasile Szabo, Sindromul Timi\u0219oara 1989: adev\u0103r \u0219i imaginar<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara, 2013, p. 30.<\/p>\n

[8]<\/a> Miodrag Milin (ed.), Procesul de la Timi\u015foara (24 septembrie \u2013 29 octombrie 1990)<\/em>, vol. V, Ed. Mirton, Timi\u015foara, 2007, p. 2842.<\/p>\n

[9]<\/a> Traian Orban \u015fi Gino Rado (ed.), Procesul de la Timi\u015foara<\/em>, vol. IX, Asocia\u0163ia Memorialul Revolu\u0163iei 16-22 decembrie 1989, Timi\u015foara, 2010, p. 267.<\/p>\n

[10]<\/a> Lucian-Vasile Szabo, Sindromul Timi\u0219oara 1989: adev\u0103r \u0219i imaginar<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara, 2013, p. 138.<\/p>\n

[11]<\/a> Dumitru Tomoni, Sorin Leia, eroul martir de pe treptele catedralei<\/em>, Editura Eurostampa, Timi\u0219oara, 2016, p. 96.<\/p>\n

[12]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[13]<\/a> Rena\u0219terea b\u0103n\u0103\u021bean\u0103<\/em>, an I, nr. 24, 1 februarie 1990.<\/p>\n

[14]<\/a> Lucian-Vasile Szabo, Jurnali\u0219ti, eroi, terori\u0219ti<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara, 2009, pp. 78-79.<\/p>\n

[15]<\/a> Gino Rado, Incursiune \u00een istoricul institu\u0163iilor participante la reprimarea revolu\u021biei rom\u00e2ne din 1989. Timi\u015foara \u2013 Decembrie 1989<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2011, p. 194.<\/p>\n

[16]<\/a> Avram Gligu\u0163\u0103, Declara\u0163ie de martor<\/em>, 1990, Dosar nr. 4\/P\/1990 al Procuraturii Militare Timi\u015foara, arhiva Asocia\u0163iei Memorialul Revolu\u0163iei 16-22 decembrie 1989, Timi\u015foara.<\/p>\n

[17]<\/a> Lucian-Vasile Szabo \u0219i Gino Rado, Revolu\u021bia de la Timi\u0219oara din decembrie 1989 pe \u00een\u021belesul tuturor<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u021biei 1989, Timi\u0219oara 2016, p. 56.<\/p>\n

[18]<\/a> Titus Suciu, Reportaj cu sufletul la gur\u0103<\/em>, Editura Facla, Timi\u015foara, 1990, p. 157.<\/p>\n

[19]<\/a> Marius Mioc, Revolu\u021bia de la Timi\u0219oara prin m\u0103rturii<\/em>, Editura Parto\u0219, Timi\u0219oara, 2019, p. 100.<\/p>\n

[20]<\/a> A fost reluat \u00een Gino Rado, Incursiune \u00een istoricul institu\u0163iilor participante la reprimarea revolu\u021biei rom\u00e2ne din 1989. Timi\u015foara \u2013 Decembrie 1989<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2011.<\/p>\n

[21]<\/a> Cristina Iovanovici, \u201eOra\u0219e \u00eenvelite \u00een negru\u201d, \u00een Lucian-Vasile Szabo (ed.), Mass-media, represiune \u0219i libertate<\/em>, Editura Gutemberg Univers, Arad, 2010, pp. 129-141.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucian Vasile Szabo\u00a0   Most of the events that took place in the 1989 Revolution in Timi\u0219oara have been clarified, but various matters and nuances remain that still require the attention of researchers. Some of these have legal implications, but it seems less likely that prosecutors will continue to do their duty. The Revolution file, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9549,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[253],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9548"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9548"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9555,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9548\/revisions\/9555"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}