Oricine \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te ast\u0103zi pe Gino Rado \u00een s\u0103lile Memorialului Revolu\u021biei din Timi\u0219oara d\u0103 peste un om a c\u0103rui poveste de via\u021b\u0103 se \u00eemplete\u0219te profund cu istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen calitate de istoric, autor, pre\u0219edinte al Memorialului Revolu\u021biei \u0219i director al unui centru unic de documentare \u0219i cercetare, \u00ee\u0219i dedic\u0103 via\u021ba cercet\u0103rii \u0219i conserv\u0103rii memoriei Revolu\u021biei Rom\u00e2ne din 1989. Cu toate acestea, drumul lui Rado c\u0103tre istorie nu a fost deloc unul predestinat: cu mai bine de 35 de ani \u00een urm\u0103, el \u00eenc\u0103 repara tractoare grele.<\/p>\n
<\/p>\n
Transformarea dintr-un mecanic calificat de utilaje agricole \u00een conservator al memoriei colective a unei na\u021biuni este rezultatul unei sc\u00e2ntei istorice care a cuprins \u00eentreaga Rom\u00e2nie \u00een decembrie 1989.<\/p>\n
<\/p>\n
Sc\u00e2nteia de la Timi\u0219oara<\/em><\/p>\n Faptul c\u0103 revolu\u021bia \u00eempotriva regimului brutal al lui Ceau\u0219escu a \u00eenceput tocmai la Timi\u0219oara nu a fost o coinciden\u021b\u0103 pentru Gino Rado. Datorit\u0103 apropierii geografice de Iugoslavia \u0219i Ungaria, ora\u0219ul din regiunea Banatului fusese \u00eentotdeauna o fereastr\u0103 c\u0103tre Occident. \u00cen Timi\u0219oara de atunci, erau mai pu\u021bine \u00eentreruperi de curent \u0219i, mai presus de toate, mai mult\u0103 claritate \u0219i perspicacitate dec\u00e2t \u00een restul \u021b\u0103rii, explic\u0103 el. Oamenii recep\u021bionau programele televiziunii iugoslave \u0219i vedeau imaginile c\u0103derii Cortinei de Fier \u00een Europa Central\u0103. Un alt avantaj era a\u0219a-numitul \u201eMicul Trafic\u201d: oricine, la fel ca Rado, locuia \u00een zona de frontier\u0103 de\u021binea acest document pentru traficul frontalier local \u0219i avea voie s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 regulat \u00een Iugoslavia. \u201e\u0218tiam exact cum tr\u0103iau oamenii din Occident\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Rado, \u201e\u0219i ne doream \u0219i noi acea via\u021b\u0103\u201d. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere a libert\u0103\u021bii din str\u0103in\u0103tate a ac\u021bionat ca un accelerator \u00een Timi\u0219oara.<\/p>\n C\u00e2nd regimul a decis, la jum\u0103tatea lunii decembrie, s\u0103-l transfere cu for\u021ba pe pastorul reformat L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, considerat o personalitate problematic\u0103, au izbucnit proteste deschise. \u00cen 16 decembrie, manifestan\u021bii au blocat tramvaiele \u00een apropierea Bisericii Reformate. Un t\u00e2n\u0103r a cobor\u00e2t din tramvai \u0219i a strigat cu voce tare ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci fusese doar \u0219optit \u00een secret: \u201eLibertate! Jos comunismul!\u201d Era prima dat\u0103 c\u00e2nd acest strig\u0103t r\u0103suna cu putere pe str\u0103zi.<\/p>\n Gino Rado, pe atunci un t\u00e2n\u0103r de pu\u021bin peste 20 de ani care locuia \u00eentr-un sat din apropiere, a auzit la radio despre revoltele din ora\u0219 \u00een lunea urm\u0103toare \u0219i a mers imediat acolo. Ceea ce a v\u0103zut i-a schimbat via\u021ba pentru totdeauna: militari, tancuri pe str\u0103zi \u0219i solda\u021bi care tr\u0103geau \u00een propriul popor.\u201eEra \u021bara mea, oamenii mei, solda\u021bii rom\u00e2ni care tr\u0103geau \u00een propriul nostru popor\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te el, descriind trauma acelui moment, dar \u0219i sentimentul de solidaritate care i-a unit pe oameni. Rado s-a al\u0103turat demonstran\u021bilor. Frica de moarte era real\u0103, \u00eens\u0103 dorin\u021ba profund\u0103 de dreptate \u0219i libertate, pe care o sim\u021bea \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd citea pove\u0219ti despre eroi, a fost mai puternic\u0103.<\/p>\n \u00cen 20 decembrie, muncitorii din Timi\u0219oara au scris o pagin\u0103 de istorie: au oprit activitatea fabricilor, au for\u021bat armata s\u0103 se retrag\u0103 \u00een cazarme \u0219i au declarat Timi\u0219oara primul ora\u0219 liber de comunism din Rom\u00e2nia.<\/p>\n Dar pericolul nu trecuse. Chiar \u0219i \u00een perioada Cr\u0103ciunului din 1989, dup\u0103 ce Ceau\u0219escu fusese deja \u00eenl\u0103turat de la putere \u0219i executat, t\u00e2n\u0103rul de 22 de ani patrula cu mitraliera \u00een m\u00e2n\u0103, pentru a se ap\u0103ra de presupu\u015fii terori\u0219ti ai temutei Securit\u0103\u021bi. A fost o perioad\u0103 de manipulare extrem\u0103 \u0219i paranoia.<\/p>\n De la tractor la istoria contemporan\u0103<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u0219escu, Rado a renun\u021bat definitiv la mecanic\u0103. Cu toate acestea, noua libertate i-a adus ini\u021bial dezam\u0103gire: puterea a fost preluat\u0103 de fo\u0219ti comuni\u0219ti ,care proveneau din e\u0219alonul doi al partidului \u0219i care doreau doar o reform\u0103 superficial\u0103 a sistemului. Ulterior, Rado s-a implicat \u00een mi\u0219carea pentru drepturi civile \u201eAlian\u021ba Civic\u0103\u201d, cea mai mare organiza\u021bie a societ\u0103\u021bii civile din \u021bar\u0103, \u0219i a condus filiala acesteia din Timi\u0219oara timp de mai mul\u021bi ani.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen 1994 a \u00eenceput proiectul de anvergur\u0103 care avea s\u0103 devin\u0103 opera vie\u021bii sale. Pas cu pas, \u00eencep\u00e2nd din 1996 \u2013 ini\u021bial \u00een calitate de vicepre\u0219edinte, ast\u0103zi \u00een calitate de director \u2013 Rado a construit Memorialul Revolu\u021biei. Din \u00eenceputuri modeste au luat na\u0219tere un Centru Na\u021bional de Documentare \u0219i o editur\u0103 specializat\u0103. Echipa a colectat dosare judiciare, a salvat documente \u0219i a \u00eenregistrat m\u0103rturiile revolu\u021bionarilor. \u00cen paralel cu aceast\u0103 dedicare constant\u0103 \u00een cadrul societ\u0103\u021bii civile, Rado \u0219i-a completat studiile, \u0219i-a ob\u021binut diploma de liceu \u0219i acum, la v\u00e2rsta de 59 de ani, lucreaz\u0103 la doctoratul s\u0103u \u00een istorie. Tema tezei sale de doctorat: Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103.<\/p>\n Memoria \u0219i obliga\u021bia<\/em><\/p>\n Activitatea academic\u0103 \u0219i muzeal\u0103 a lui Rado atinge un punct sensibil al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti: memoria colectiv\u0103, adesea contradictorie \u0219i complex\u0103. El observ\u0103 c\u0103 ast\u0103zi, chiar \u0219i printre cei care au suferit pe atunci de s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, foame \u0219i opresiune total\u0103, exist\u0103 o form\u0103 de glorificare a epocii comuniste. \u201eMemoria noastr\u0103 este foarte complex\u0103\u201d, explic\u0103 el, referindu-se la mecanismele psihologice de ap\u0103rare.<\/p>\n <\/p>\n Tocmai aici memorialul \u00ee\u0219i vede cea mai important\u0103 obliga\u021bie. \u00cen manualele \u0219colare din Rom\u00e2nia, istoria recent\u0103 \u0219i revolu\u021bia sunt adesea tratate \u00een doar c\u00e2teva pagini. Institu\u021bia lui Rado umple acest gol prin activit\u0103\u021bi educa\u021bionale destinate elevilor \u0219i vizitatorilor interna\u021bionali. \u00cen cadrul expozi\u021biilor, echipa memorialului abordeaz\u0103 deport\u0103rile (cum ar fi relocarea for\u021bat\u0103 a 40.000 de persoane din Banat \u00een Stepa B\u0103r\u0103ganului \u00een 1951), colectivizarea for\u021bat\u0103 \u0219i crimele Securit\u0103\u021bii.<\/p>\n <\/p>\n Muzeul descrie \u00een termeni deosebit de duri soarta celor care au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 peste Dun\u0103re \u00een Iugoslavia. Rado relateaz\u0103 despre acordurile crude din acea perioad\u0103: refugia\u021bii rom\u00e2ni captura\u021bi erau preda\u021bi regimului Ceau\u0219escu de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile iugoslave \u00een schimbul s\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti din mine \u2013 mul\u021bi dintre ei au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi la grani\u021b\u0103.<\/p>\n Pentru Rado, aceast\u0103 educa\u021bie istoric\u0103 nu este un scop \u00een sine, ci un scut pentru democra\u021bie \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care \u00eentreaga Europ\u0103 este amenin\u021bat\u0103 de extremismul de dreapta \u0219i de populism.<\/p>\n <\/p>\n \u201eDac\u0103 nu \u00een\u021belegi trecutul, nu po\u021bi recunoa\u0219te c\u00e2nd te \u00eendrep\u021bi \u00een direc\u021bia gre\u0219it\u0103 \u00een prezent. Oricine nu are baze istorice este extrem de u\u0219or de manipulat.\u201d<\/p>\n <\/p>\n Libertatea nu este gratuit\u0103<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen ciuda importan\u021bei sale enorme, activitatea centrului memorial reprezint\u0103 o lupt\u0103 zilnic\u0103 pentru supravie\u021buire. Cu un buget anual echivalent cu aproximativ 200.000 de euro (un milion de lei), Rado \u0219i cei doisprezece angaja\u021bi ai s\u0103i duc mai departe institu\u021bia cu resurse limitate. Recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 este mare \u2013 exist\u0103 parteneriate str\u00e2nse cu muzee \u0219i funda\u021bii din Berlin, Budapesta, Tirana \u0219i Chi\u0219in\u0103u \u2013 dar sprijinul politic local \u00een propria \u021bar\u0103 r\u0103m\u00e2ne redus. Cu toate acestea, Rado refuz\u0103 s\u0103 majoreze drastic tarifele de intrare pentru localnicii cu venituri reduse sau pentru grupurile \u0219colare.<\/p>\n <\/p>\n La 35 de ani de la acele evenimente, Gino Rado trage o concluzie realist\u0103. De\u0219i a\u0219tept\u0103rile utopice din 1989 nu s-au \u00eemplinit pe deplin \u00een realitate, iar \u021bara a pl\u0103tit un pre\u021b scump prin emigrarea a milioane de oameni \u2013 inclusiv a celor mai bine preg\u0103ti\u021bi medici \u0219i academicieni \u2013c\u00e2\u0219tigul \u00een materie de libertate \u0219i democra\u021bie este nepre\u021buit.<\/p>\n <\/p>\n Acest optimist convins \u00ee\u0219i trage speran\u021ba din dou\u0103 realiz\u0103ri: pe de o parte, un num\u0103r tot mai mare de rom\u00e2ni se \u00eentorc din \u021b\u0103rile occidentale, aduc\u00e2nd cu ei noi mentalit\u0103\u021bi europene \u0219i un spirit antreprenorial. Pe de alt\u0103 parte, el vede singura cale corect\u0103 pentru \u021bara sa \u00eentr-o cooperare \u0219i mai str\u00e2ns\u0103 \u00een cadrul Uniunii Europene. Motiva\u021bia lui Gino Rado a r\u0103mas neschimbat\u0103: s\u0103 le arate tinerelor genera\u021bii, care consider\u0103 libertatea de ast\u0103zi un lucru firesc, ce privilegiu au \u0219i ce pre\u021b au pl\u0103tit eroii din 1989 pentru ea<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Oricine \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te ast\u0103zi pe Gino Rado \u00een s\u0103lile Memorialului Revolu\u021biei din Timi\u0219oara d\u0103 peste un om a c\u0103rui poveste de via\u021b\u0103 se \u00eemplete\u0219te profund cu istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen calitate de istoric, autor, pre\u0219edinte al Memorialului Revolu\u021biei \u0219i director al unui centru unic de documentare \u0219i cercetare, \u00ee\u0219i dedic\u0103 via\u021ba cercet\u0103rii \u0219i conserv\u0103rii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9344,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[253],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9343"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9343"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9343\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9345,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9343\/revisions\/9345"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9344"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}