{"id":9322,"date":"2026-08-18T05:51:47","date_gmt":"2026-08-18T05:51:47","guid":{"rendered":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/?p=9322"},"modified":"2026-10-13T06:44:32","modified_gmt":"2026-10-13T06:44:32","slug":"revolutia-maghiara-din-anul-1956-vazuta-din-perspectiva-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/revolutia-maghiara-din-anul-1956-vazuta-din-perspectiva-romaneasca\/","title":{"rendered":"The Hungarian Revolution of 1956, Viewed from the Romanian Perspective"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/h4>\n

<\/h4>\n

<\/h4>\n

Damaschin-Robert BL\u00c2NDU<\/strong><\/h4>\n

 <\/p>\n

After 1945, Southeast Europe came under Soviet domination, and communist regimes were established through repression and terror. After Stalin’s death (1953), de-Stalinization sparked desires for freedom, culminating in the Hungarian Revolution of 1956, led by Imre Nagy, which was brutally crushed by Soviet tanks. Its echoes were felt in Romania as well, where students organized protests that were violently suppressed. Gheorghiu-Dej supported the USSR in order to consolidate his own power, later managing to secure the withdrawal of Soviet troops (1958) and remain in leadership until 1965.<\/p>\n

Keywords:<\/strong> U.S.S.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, Imre Nagy, De-Stalinization, 1956, Hungarian Revolution, Budapest \/ J\u00e1nos K\u00e1d\u00e1r, student protests, Timi\u0219oara \/ Cluj \/ Bucharest, arrests, counterrevolution, communism.<\/p>\n

Cuvinte cheie: URSS, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Imre Nagy, destalinizare, 1956, Revolu\u0163ia Maghiar\u0103, Budapesta, J\u00e1nos K\u00e1d\u00e1r, proteste studen\u0163e\u015fti, Timi\u0219oara \/ Cluj \/ Bucure\u015fti, aretsa\u0163i, countrarevolutie, comunism.<\/p>\n

Odat\u0103 cu intrarea trupelor armatei ro\u0219ii (a\u0219a cum s-a numit p\u00e2n\u0103 \u00een 1945) \u00een statele est-europene la finalul celui De-al Doilea R\u0103zboi Mondial, majoritatea micilor state au c\u0103zut prad\u0103 giganticului U.R.S.S \u00een 1944. A \u00eenceput atunci \u0219i procesul acestora de sovietizare sub tutela conduc\u0103torului georgian I. V. Stalin. Prin toate statele s-a \u00eent\u00e2mplat la fel, odat\u0103 cu tancurile sovietice au venit \u0219i comuni\u0219tii exila\u021bi (ex. Ana Pauker \u00een Rom\u00e2nia, M\u00e1ty\u00e1s R\u00e1kosi \u00een Ungaria, Gheorghi Dimitrov \u00een Bulgaria). Cei \u0219coli\u021bi la Moscova s-au \u00eent\u00e2lnit apoi cu cei din inegalitate, iar \u00eencetul cu \u00eencetul au acaparat puterea \u00een toat\u0103 Europa de sud-est (excep\u021bie fiind Grecia).<\/p>\n

Popula\u021bia, de cele mai multe ori, nu era de acord cu noii lideri instala\u021bi \u00een capitale \u0219i nimeni nu credea c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne pentru mult timp. Comuni\u0219tii, \u00een genere, dac\u0103 nu puteau prelua tot guvernul, preluau c\u00e2teva ministerne importante, cum ar fi cele de interne sau telecomunica\u021biile. Deseori, \u00eei l\u0103sau la externe pe non-comuni\u0219ti (Gheorghe T\u0103t\u0103rescu \u00een Rom\u00e2nia, Jan Masaryk \u00een Cehoslovacia). Dup\u0103 deplina lor instalare \u00eentre 1944-1948, liderii comuni\u0219ti au ac\u021bionat pe model stalinist: arest\u0103ri, crime, colectiviz\u0103ri \u0219i industrializ\u0103ri for\u021bate, iar pentru men\u021binerea puterii au \u00eenl\u0103turat al\u021bi comuni\u0219ti sau i-au\u00a0 executat direct pe acela\u0219i model ca \u00een U.R.S.S. (Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu din Rom\u00e2nia sunt exclu\u0219i, Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu este executat, W\u0142adys\u0142aw Gomu\u0142ka din Polonia este exclus, Traiko Kostov din Bulgaria va fi executat, Ko\u00e7i Xoxe din Albania va avea aceea\u0219i soart\u0103, J\u00e1nos K\u00e1d\u00e1r din Ungaria va fi exclus, iar L\u00e1szl\u00f3 Rajk va urma s\u0103 fie executat). Odat\u0103 cu moartea lui Stalin (5 martie 1953), \u00een U.R.S.S. va \u00eencepe procesul demasc\u0103rii crimelor stalinismului de c\u0103tre urma\u0219ul s\u0103u, Nichita Hru\u0219ciov. \u00cen 1956 \u00eencepe destalinizarea, mul\u021bi lideri comuni\u0219ti fiind pe pasul de a-\u0219i pierde puterea, iar oamenii de r\u00e2nd condu\u0219i de ei visau tot mai tare la libertate.<\/p>\n

\u00cen Polonia, la 28 iunie izbucne\u0219te o revolt\u0103 muncitoreasc\u0103 \u00een Poznan, soldat\u0103 cu 53 de mor\u021bi, drept urmare va fi reabilitat Gomulka, \u00een octombrie 19-21 urm\u00e2nd a lua din nou puterea \u00een statul polonez. \u00cen Ungaria, pe 18 iulie este \u00eenlocuit Rakosi cu Ern\u0151 Ger\u0151 (tot un stalinist), \u00eens\u0103 pe buzele mai tuturor apare un alt nume, Imre Nagy, care va constitui un nou guvern pe 24 octombrie[1]<\/a>. Partidul comunist rom\u00e2n cu liderii s\u0103i afla zilnic ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de la ambasada rom\u00e2n\u0103 din Budapesta. Spre exemplu: pe 23 octombrie afl\u0103m c\u0103 \u00een fa\u021ba statuii generalului pa\u0219optist Bem, din capitala Republicii Populare Ungare, s-au str\u00e2ns 100 000 de oameni, num\u0103rul tot cresc\u00e2nd. Se transmite c\u0103 mul\u021bimea d\u0103 o not\u0103 de na\u021bionalism. Pe 24 este stare de asediu \u00een Budapesta, lupte pe strad\u0103, armata sovietic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 ordinea, focuri de arm\u0103 peste tot \u00een ora\u0219, exist\u0103 un caracter huliganist \u0219i anti sovietic, se distruge statuia lui Stalin, lozinci anti-ruse\u0219ti: \u201eafar\u0103 cu ru\u0219ii\u201d. Pe 25 afl\u0103m c\u0103 Ern\u0151 Ger\u0151 este \u00eenlocuit cu J\u00e1nos K\u00e1d\u00e1r, \u00een v\u00e2rful partidului. Pe 26 rezisten\u021ba \u0219i starea de asediu din Budapesta continu\u0103, steagul na\u021bional maghiar r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 stem\u0103, se strig\u0103 \u201eru\u0219ii acas\u0103\u201d sau \u201emoarte lui Gero\u201d, este o ac\u021biune anti-sovietic\u0103. Pe 27 afl\u0103m c\u0103 popula\u021bia umple str\u0103zile capitalei zilnic, se \u00eenlocuie\u0219te stema cu cea a Ungariei vechi. Afl\u0103m componen\u021ba noului guvern: Imre Nagy \u2013 prim-ministru, Antal Apr\u00f3 – vicepre\u0219edinte, Construc\u021bii, J\u00f3zsef Bogn\u00e1r – vicepre\u0219edinte, comer\u021b exterior, Zolt\u00e1n Tildy – ministru de stat, Ferenc M\u00fcnnich – Interne, Imre Horv\u00e1th – Externe, K\u00e1roly Janza – Armat\u0103, B\u00e9la Kov\u00e1cs –\u00a0 Agricultur\u0103, Istv\u00e1n Kossa – Finan\u021be, Erik Molnar – Justi\u021bie, Lanos Csorgo – Siderurgie, Antal Babits – S\u0103n\u0103tate, Sandor Czottner – Mine, Gyorgy Szabo – Industria chimiei, Jozsef Nagy – Industrie u\u0219oar\u0103, Ferenc Nezval – Gospod\u0103rie comunal\u0103, Miklos Ribienszky – Gosp. agric. de stat, Dejno Nyers – Industrie alimentar\u0103, Antal Guenes – Colect\u0103ri, Lajos Bebritz – Transport \u0219i telecomunica\u021bii, Gyorgy Lukacs – Cultur\u0103, Albert Konya – \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, Arpad Kiss – Plan, Securitate \u2013 f\u0103r\u0103 titular. Pe 29 afl\u0103m c\u0103 mini\u0219trii J\u00f3zsef Bogn\u00e1r \u0219i Ferenc Erdei apar\u021bin Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, iar Zoltan Tildy (fost prim-ministru \u0219i fost pre\u0219edinte) cu Bela Kovacs apar\u021bin Partidului Micilor Agrarieni, Miklos Ribienszky nu are partid, iar restul sunt din Partidul Muncitoresc Ungar. Umbl\u0103 zvonul unei interven\u021bii str\u0103ine, se primesc ajutoare str\u0103ine (de la alte democra\u021bii populare, dar \u0219i de la state vestice). Pe 30, Ambasada sovietic\u0103 e \u00eencercuit\u0103 de tancuri, poli\u021bia secret\u0103 maghiar\u0103 se opune reac\u021biunii. Pe 2 noiembrie, guvernul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu Yuri Andropov (viitor \u0219ef al KGB-ului \u0219i secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, dup\u0103 moartea lui Leonid Brejnev), ambasador sovietic la Budapesta \u00een acea perioad\u0103. Se cere evacuarea trupelor sovietice, plus ie\u0219irea Ungariei din Pactul de la Var\u0219ovia. Noul guvern dorea neutralitate. Pe 3 se \u00eenchide complet grani\u021ba. Pe 4 are loc un asalt sovietic, Kadar anun\u021b\u0103 un nou guvern, rezisten\u021ba este \u00een mas\u0103,\u00a0 \u00een special la tineret, se vor continua luptele cateva zile,[2]<\/a> \u00een majoritatea marilor ora\u0219e.<\/p>\n

Cam \u00een acest fel s-a observat revolu\u021bia maghiar\u0103 prin ambasada rom\u00e2n\u0103, care d\u0103dea raport tovar\u0103\u0219ilor de la Bucure\u0219ti. Mul\u021bi cet\u0103\u021beni din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 ascultau la diferite radiouri ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u021bara vecin\u0103, pe cele vestice ori chiar pe cele maghiare. A\u0219a c\u0103 ap\u0103reau \u0219i la noi mici idei \u0219i propozi\u021bii adresate \u00eempotriva sistemului, cum ar fi pe 26 octombrie, \u00een Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103, unde Elek Boldir spunea \u201ecomuni\u0219tii din Ungaria au c\u0103zut\u201d sau Toth Edmund, un chiabur \u201ea sosit timpul s\u0103u\u201d,\u00a0 alte mesaje precum \u201eva fi \u0219i la noi situa\u021bia din Ungaria\u201d \u00een Cluj, alt chiabur, Vasile Farka\u0219, spune: \u201es\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 nu se va petrece \u0219i la noi ceea ce s-a petrecut \u00een Ungaria\u201d. \u00cen Bucure\u0219ti sunt g\u0103site manifeste lipite pe WC-uri cu sloganul \u201eJos Comuni\u0219tii!\u201d, \u201eTr\u0103iasc\u0103 PN\u021a!\u201d, \u201eVrem pe regele Mihai!\u201d. \u00cen regiunea Timi\u0219oara se pun \u00eentreb\u0103ri: \u201ePe ce temei a intervenit armata Ro\u0219ie?\u201d. \u00cen regiunea Pite\u0219ti, \u00een casa unui chiabur, este g\u0103sit portretul regelui Mihai, iar \u00een R\u00e2mnicu V\u00e2lcea apar inscrip\u021bii ca \u201ejos teroarea comunist\u0103\u201d etc. Prin toate regiunile au fost slabe manifesta\u021bii, chiar dac\u0103 erau \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 zilnice. Din 1945, ni se demonstreaz\u0103 un lucru \u0219i anume, cet\u0103\u021benii Rom\u00e2niei nu uitaser\u0103 de libertate, partidul comunist \u0219tiind acest fapt \u0219i normal tem\u00e2ndu-se. \u00cen special, cei nemul\u021bumi\u021bi erau tinerii, studen\u021bii. Cele mai vizibile au fost mi\u015fc\u0103rile \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor, din regiunile Timi\u015foara, Cluj, Stalin (Bra\u0219ov), Craiova, Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti. \u00cen aceste centre universitare au avut loc ori s-a \u00eencercat organizarea de manifesta\u0163ii, iar \u00een unele locuri au fost elaborate memorii care vizau nu doar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei studen\u0163ilor, ci \u015fi probleme de ordin social, economic, politic.<\/p>\n

\u00cen zilele de 30 \u015fi 31 octombrie, care au reprezentat v\u00e2rful protestelor din Timi\u015foara, au fost aresta\u0163i 868 de studen\u0163i. Ulterior, dintre ace\u015ftia au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103 doar 28 de studen\u0163i \u015fi un asistent universitar. Trei au fost achita\u0163i, iar restul condamna\u0163i la \u00eenchisoare[3]<\/a>. \u00cen ziua de 30 octombrie 1956, grupuri mari de studen\u021bi s-au \u00eendreptat c\u0103tre cantina Institutului Politehnic (la aceste manifest\u0103ri au luat parte cca 2.000 de studen\u021bi din totalul de 4.287 ai centrului universitar Timi\u0219oara), loc \u00een care numero\u0219i studen\u021bi au luat cuv\u00e2ntul, expun\u00e2ndu-\u0219i nemul\u021bumirile fa\u021b\u0103 de regimul comunist. \u00cen fa\u021ba acestei situa\u021bii, cantina \u00een care se aflau studen\u021bii a fost \u00eenconjurat\u0103 de c\u0103tre numeroase for\u021be armate, culmin\u00e2nd cu arest\u0103ri \u0219i evacu\u0103ri ale unor c\u0103mine studen\u021be\u0219ti. \u00cen ziua urm\u0103toare, studen\u021bii s-au regrupat \u00een diferite puncte ale ora\u0219ului, protest\u00e2nd fa\u021b\u0103 de arest\u0103rile studen\u021bilor \u0219i acuz\u00e2nd regimul comunist pentru dezastrul economic \u0219i social al \u021b\u0103rii; concomitent, pe str\u0103zi patrulau tancuri \u0219i solda\u021bi. Studen\u021bii aresta\u021bi au fost judeca\u021bi \u00een zilele de 15-16 noiembrie 1956, to\u021bi fiind trimi\u0219i la \u00eenchisoare \u00een urma unui proces cu u\u0219ile \u00eenchise[4]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen Bucure\u0219ti, studen\u021bii s-au solidarizat rapid cu studen\u021bii maghiari. Ascult\u00e2nd posturi de radio str\u0103ine, dar \u0219i cump\u0103r\u00e2nd ziarul Sc\u00e2nteia, care era citit \u201eprintre r\u00e2nduri\u201d, studen\u021bimea bucure\u0219tean\u0103 a dat primele semne de protest fa\u021b\u0103 de sistemul comunist prin vocile lui Teodor Lupa\u0219 \u0219i \u0218tefan Negrea, doi studen\u021bi care vor pl\u0103ti cu via\u021ba pentru \u00eendr\u0103zneala ar\u0103tat\u0103. \u00cen data de 23 octombrie \u0219i-au informat colegii despre situa\u021bia din Ungaria, discut\u00e2nd cu ace\u0219tia despre eventualele revendic\u0103ri pe care voiau s\u0103 le redacteze. Patru zile mai t\u00e2rziu, ei au fost aresta\u021bi. Cu toate acestea, contrar a\u0219tept\u0103rilor comuni\u0219tilor, studen\u021bii au proiectat o grev\u0103 de protest, \u00een urma acesteia lu\u00e2ndu-se hot\u0103r\u00e2rea de a se organiza un miting studen\u021besc \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii \u00een data de 5 noiembrie 1956. Dar Securitatea a aflat despre mitingul proiectat, drept pentru care organizatorii au fost aresta\u021bi cu 3 zile \u00eenaintea manifesta\u021biei. Astfel, \u00een data de 5 noiembrie s-au putut sesiza doar c\u00e2teva grupuri mici de studen\u021bi, care au fost rapid interceptate de c\u0103tre solda\u021bi. Pe tot parcursul lunii noiembrie au avut loc arest\u0103ri ale studen\u021bilor bucure\u0219teni, ace\u0219tia nereu\u0219ind s\u0103 se coalizeze \u00eentr-un grup compact, care s\u0103 formuleze dolean\u021be c\u0103tre regimul comunist. Procesele studen\u021bilor s-au desf\u0103\u0219urat \u00een iarna \u0219i prim\u0103vara anului 1957, ace\u0219tia primind aspre pedepse.<\/p>\n

La Cluj (azi Cluj-Napoca), ca urmare a num\u0103rului mare de studen\u021bi maghiari din acest ora\u0219, studen\u021bimea a fost cuprins\u0103 de febra revolu\u021bionar\u0103 chiar \u00eenainte ca evenimentele din Ungaria s\u0103 fi ajuns \u00een punctul culminant. Astfel, studen\u021bii din Cluj au semnalat condi\u021biile improprii pentru o bun\u0103 desf\u0103\u0219urare a studiului. \u00cen paralel cu nemul\u021bumirea acestora, a avut loc numirea lui Constantin Daicoviciu (prieten bun cu Gheorghiu-Dej) \u00een fruntea Universit\u0103\u021bii \u201eVictor Babe\u0219\u201d, un profesor perceput de c\u0103tre regim drept \u201eun bun organizator\u201d \u0219i care putea sus\u021bine directivele partidului la nivelul conducerii Universit\u0103\u021bii. De\u0219i, pe data de 24 octombrie, ini\u021biatorii revendic\u0103rilor au fost studen\u021bii de la Arte plastice \u0219i \u201eVictor Babe\u0219\u201d, totu\u0219i, problemele s-au accentuat la Universitatea \u201eBolyai\u201d, unde s-a reu\u0219it s\u0103 se provoace o mi\u0219care \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor. De asemenea, studen\u021bii de la Arte plastice din Cluj-Napoca au convocat o adunare a tuturor studen\u021bilor \u00een vederea alegerii unui comitet de ac\u021biune. Ac\u021biunea lor a fost \u00eens\u0103 rapid contracarat\u0103 de c\u0103tre comitetul regional, care a organizat un control asupra tuturor institutelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, pentru a vedea care este atmosfera \u00een r\u00e2ndurile popula\u021biei \u0219i a studen\u021bilor.[5]<\/a><\/p>\n

Cu toate acestea, protestele studen\u021be\u0219ti din Rom\u00e2nia anului 1956 nu au avut amploarea necesar\u0103 pentru a putea produce o real\u0103 panic\u0103 \u00een r\u00e2ndul comuni\u0219tilor rom\u00e2ni. Era mai cur\u00e2nd posibil ca amenin\u021barea real\u0103 pentru Dej s\u0103 vin\u0103 de la r\u0103s\u0103rit, din Moscova, dec\u00e2t de la nemul\u021bumirile muncitorilor, studen\u021bilor, \u021b\u0103ranilor sau minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. \u00cen viziunea comuni\u0219tilor rom\u00e2ni, principala surs\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor studen\u021be\u0219ti s-a datorat faptului c\u0103, \u00een aceste institu\u021bii, controlul de partid era foarte slab. Ca metod\u0103 de rezolvare a acestor probleme, s-a hot\u0103r\u00e2t \u00eenceperea cur\u0103\u021b\u0103rii institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior de acele elemente care s-au manifestat \u00eempotriva partidului \u0219i a guvernului.[6]<\/a><\/p>\n

\u00cen alt\u0103 ordine de idei, Nagy \u00eempreun\u0103 cu tovar\u0103\u0219i de \u00eencredere s-au refugiat \u00een ambasada iugoslav\u0103 \u0219i vor cere azil politic, nu doar lui Broz Tito, ci oric\u0103rui stat, demnitar capabil s\u0103 le ofere. Gheorghiu-Dej, ca un tovar\u0103\u0219 bun, \u00eel va acorda. Nu de dragoste prolecultist\u0103, ci mai mult pentru a-\u0219i salva propria pozi\u021bie. S\u0103 nu p\u0103\u021beasc\u0103 ce a p\u0103\u021bit Rakosi (Ungaria) sau Beirut (Polonia), adic\u0103 \u00eenl\u0103turarea de la putere. Astfel, \u00een octombrie 1956, cea mai mare problem\u0103 cu care se confrunta mecanismul decizional de la Bucure\u0219ti era aceea ca vechea gard\u0103 a partidului s\u0103 fie eliminat\u0103. Sim\u021bind c\u0103 scaunul s\u0103u se clatin\u0103, Dej a con\u0219tientizat c\u0103 este nevoie de c\u00e2\u0219tigarea simpatiei noului lider de la Kremlin. Consider\u00e2nd mi\u0219c\u0103rile populare din Ungaria drept o \u201econtrarevolu\u021bie\u201d, ca urmare a provoc\u0103rilor \u201eimperiali\u0219tilor occidentali\u201d, conducerea de la Bucure\u0219ti a salutat invazia sovietic\u0103 \u00een Ungaria din data de 4 noiembrie 1956, apreciind aceste ac\u021biuni ca fiind \u201enecesare \u0219i corecte\u201d[7]<\/a>. Rom\u00e2nia a fost cel mai energic aliat al Uniunii Sovietice \u00een timpul mi\u0219c\u0103rilor populare din Ungaria. Sprijinul acordat a dep\u0103\u0219it latura politic\u0103, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la anumite ac\u021biuni de natur\u0103 logistic\u0103 (l\u0103rgirea drumurilor de importan\u021b\u0103 strategic\u0103 pentru trupele sovietice sta\u021bionate \u00een Rom\u00e2nia)[8]<\/a>. Sim\u021bul de oportunism mizer l-a f\u0103cut pe Dej chiar s\u0103-i cear\u0103 lui Hru\u0219ciov s\u0103 intre \u0219i armata rom\u00e2n\u0103 \u00een Ungaria pentru a-i ajuta pe sovietici, a\u0219a cum reiese din memoriile lui Hru\u0219ciov[9]<\/a>.<\/p>\n

Practic, Dej cu o m\u00e2n\u0103 a dat ajutoare, iar cu cealalt\u0103 a preg\u0103tit o invazie. Gheorghiu-Dej a oferit dup\u0103 revolu\u021bie diferite cantit\u0103\u021bi de produse lui Kadar (sare, s\u0103pun). Pentru ce tot \u00eencerca Dej a-\u0219i ar\u0103ta bun\u0103voin\u021ba? Este simplu, pentru a r\u0103m\u00e2ne la putere \u0219i pentru a ob\u021bine ce nu ob\u021binuse guvernul Nagy, anume plecarea trupelor sovietice de pe teritoriul \u021b\u0103rii, lucru ce se va \u00eent\u00e2mpla cu aproxima\u021bie doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1958. Revenind la Nagy, va p\u0103r\u0103si ambasada iugoslav\u0103 pe 22 noiembrie, iar noul guvern maghiar va cere azil pentru fostul guvern \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103, s\u0103-i fereasc\u0103 de represalii pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103, s\u0103 nu-i permit\u0103 s\u0103 fac\u0103 nici un gest politic, s\u0103 nu-i expulzeze f\u0103r\u0103 acceptul Republicii Populare Ungare[10]<\/a>, a\u0219a cum reiese din scrisoarea guvernului maghiar. Imre Nagy se va \u00eentoarce \u00een Ungaria doi ani mai t\u00e2rziu, unde va fi judecat \u0219i executat de c\u0103tre regimul lui Kadar. Se spune c\u0103 nu \u0219i-a pierdut idealurile vreodat\u0103, iar poporul maghiar a f\u0103cut din acest comunist, uciga\u0219, idealist \u0219i oportunist un adev\u0103rat simbol al libert\u0103\u021bii.<\/p>\n

Putem spune \u00eentr-un final c\u0103 cel mai c\u00e2\u0219tigat din acest context a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej \u0219i regimul s\u0103u dejist, care va mai r\u0103m\u00e2ne la putere \u00eenc\u0103 9 ani, p\u00e2n\u0103 la moartea sa (1965). Nimeni nu va mai \u00eencerca de acum s\u0103-l detroneze at\u00e2t intern, c\u00e2t \u0219i extern. Din p\u0103cate, conducerile de st\u00e2nga din Ungaria \u0219i Rom\u00e2nia vor mai dura 33 de ani, c\u00e2nd tot lag\u0103rul comunist va c\u0103dea ca un castel de c\u0103r\u021bi \u00een urma unui masiv v\u00e2nt al schimb\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan, 1956 explozia. Percep\u021bii rom\u00e2ne, iugoslave \u0219i sovietice asupra evenimentelor din Polonia \u0219i Ungaria, <\/em>Ed. Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 1996, pp. 46-47<\/p>\n

[2]<\/a> Ibidem, pp 69-203.<\/p>\n

[3]<\/a> Re\u021beaua european\u0103 Memorie \u0219i solidaritate 23.10.1956 Rom\u00e2nia \u0219i Revolu\u021bia Ungar\u0103, <\/em>ed. Institute of \u00a0European Network Remembrance and Solidarity in Warsaw, 2016, p. 2. https:\/\/hi-storylessons.eu\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Rom%C3%A2nia-%C8%99i-Revolu%C8%9Bia-Ungar%C4%83-2.pdf<\/a> accesat la 18.03.2023.<\/p>\n

[4]<\/a> Ionu\u021b-Marian Filipescu, Atitudinea Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de Revolu\u021bia din Ungaria (1956) \u00een<\/em> Consemn\u0103ri despre trecut: Societate \u0219i Imagine de-a lungul timpului,<\/em> ed. Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca, 2015 pp. 345-346.<\/p>\n

[5]<\/a> Ibidem pp. 347-348<\/p>\n

[6]<\/a> Ibidem pp. 348-349<\/p>\n

[7]<\/a> 7 S. Verona, Military Occupation and Diploma cy. Soviet Troops in Romania 1944-1958, Durham & London, Duke University Press, 1992, p. 103.<\/p>\n

[8]<\/a> D. Deletant, \u201eImpactul revoltei maghiare \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u00een Anii 1954-1960: fluxurile \u0219i refluxurile stalinismului, Funda\u021bia Academia Civic\u0103, Bucure\u0219ti, 2000, pp. 601-602.<\/p>\n

[9]<\/a> N. S. Hru\u0219ciov, M\u00e9moires, Robert Laffont, Paris, 1971, p. 400.<\/p>\n

[10]<\/a>Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan op. cit. pp. 284-286.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Damaschin-Robert BL\u00c2NDU   After 1945, Southeast Europe came under Soviet domination, and communist regimes were established through repression and terror. After Stalin’s death (1953), de-Stalinization sparked desires for freedom, culminating in the Hungarian Revolution of 1956, led by Imre Nagy, which was brutally crushed by Soviet tanks. Its echoes were felt in Romania as well, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9325,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[253],"tags":[306,312,308,215,313,305,225,304,309,310,307,311,303],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9322"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9322"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9546,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9322\/revisions\/9546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}