{"id":7893,"date":"2024-09-12T10:36:53","date_gmt":"2024-09-12T10:36:53","guid":{"rendered":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/?p=7893"},"modified":"2024-09-29T11:44:39","modified_gmt":"2024-09-29T11:44:39","slug":"expozitia-foto-documentara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/expozitia-foto-documentara\/","title":{"rendered":"Expozi\u021bie foto-documentar\u0103"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; custom_padding=&#8221;|||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; custom_padding__hover=&#8221;|||&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.23.1&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<p><strong>Expozi\u021bia foto-documentar\u0103 <\/strong><\/p>\n<p><strong>M\u0102RTURII DIN GULAG: <\/strong><strong>MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST<\/strong><\/p>\n<p>Vernisarea expozi\u021biei a avut loc mar\u021bi, 24 septembrie 2024, la Memorialul Revolu\u021biei din Timi\u0219oara.<\/p>\n<p>Instaurarea regimului de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 \u00een teritoriile din st\u00e2nga Prutului a avut consecin\u021be dramatice, resim\u021bite de societatea din Republica Moldova p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Sovietizarea for\u021bat\u0103 \u0219i represiunile staliniste au demarat odat\u0103 cu adoptarea, \u00een perioada 26 august \u2013 4 noiembrie 1940, a trei hot\u0103r\u00e2ri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localit\u0103\u0163ile rurale, ca for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru industria carbonifer\u0103 \u0219i siderurgic\u0103 din URSS. Apoi, \u00een cele \u0219ase jude\u021be basarabene incorporate \u00een URSS, la 12-13 iunie 1941, au fost arestate 4 507 de persoane \u015fi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deport\u0103ri din 5-6 iulie 1949 din RSS Moldoveneasc\u0103, a fost desf\u0103\u0219urat \u00een baza unei hot\u0103r\u00e2rii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate \u00een Siberia \u0219i Kazahstan 35 796 de persoane.\u00a0\u00cen noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deport\u0103rilor staliniste \u00een RSS Moldoveneasc\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organiza\u021biilor religioase considerate ilegale \u0219i antisovietice. La fel, odat\u0103 cu instaurarea ocupa\u021biei sovietice, \u00een Basarabia a fost implementat\u0103 politica de rechizi\u021bii a cerealelor \u00een temeiul hot\u0103r\u00e2rilor Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneasc\u0103 \u015fi CC al PC(b) din RSS Moldoveneasc\u0103 din 9 aprilie 1945, prin care \u021b\u0103ranii erau obliga\u021bi s\u0103 livreze statului cote de cereale, iar nerespectarea acestor hot\u0103r\u00e2ri era pedepsit\u0103 conform art. 58 \u015fi art. 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. \u00cen rezultatul ac\u021biunilor criminale ale statului sovietic de rechizi\u021bionarea a gr\u00e2nelor de la \u021b\u0103rani \u00een RSS Moldoveneasc\u0103, \u00een perioada decembrie 1946 \u2013 august 1947, au murit de foamete circa 200 000 de persoane; la acestea ad\u0103ug\u00e2ndu-se alte 350 000 de victime afectate de malnutri\u021bie \u0219i zeci de cazuri \u00eenregistrate de canibalism.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia foto-documentar\u0103 \u201eM\u0103rturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist\u201d prezint\u0103 nara\u021biunile victimelor \u0219i supravie\u021buitorilor represiunilor politice \u0219i deport\u0103rilor \u00een mas\u0103 din perioada sovietic\u0103. Imaginile \u0219i documentele expuse din fondurile Muzeului Na\u021bional de Istorie a Moldovei \u0219i a celor valorificate \u00een cadrul Programului de stat \u201eRecuperarea \u0219i valorificarea istoric\u0103 a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldoveneasc\u0103 \u00een perioada anilor 1940-1941, 1944-1953\u201d prezint\u0103 publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic \u0219i memoria acestei tragice perioade \u00een societatea de ast\u0103zi.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia a fost elaborat\u0103 \u00een cadrul proiectului \u201eCultura memoriei pentru societ\u0103\u021bile \u00een proces de transformare democratic\u0103: promovarea celor mai bune practici \u00eentre Lituania \u0219i Republica Moldova\u201d, sus\u021binut de Programul \u201eThe Development Cooperation and Democracy Promotion Programme\u201d al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania \u00een Republica Moldova.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_gallery gallery_ids=&#8221;7896,7897,7898,7934,7923,7924,7925,7926,7927,7928,7929,7930,7931,7932,7933&#8243; posts_number=&#8221;8&#8243; _builder_version=&#8221;4.23.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_gallery][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Expozi\u021bia foto-documentar\u0103 M\u0102RTURII DIN GULAG: MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST Vernisarea expozi\u021biei a avut loc mar\u021bi, 24 septembrie 2024, la Memorialul Revolu\u021biei din Timi\u0219oara. Instaurarea regimului de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 \u00een teritoriile din st\u00e2nga Prutului a avut consecin\u021be dramatice, resim\u021bite de societatea din Republica Moldova p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Sovietizarea for\u021bat\u0103 \u0219i represiunile staliniste au demarat odat\u0103 cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7934,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"<p>[et_pb_section fb_built=\"1\" _builder_version=\"4.16\" global_colors_info=\"{}\"][et_pb_row _builder_version=\"4.16\" background_size=\"initial\" background_position=\"top_left\" background_repeat=\"repeat\" global_colors_info=\"{}\"][et_pb_column type=\"4_4\" _builder_version=\"4.16\" custom_padding=\"|||\" global_colors_info=\"{}\" custom_padding__hover=\"|||\"][et_pb_text _builder_version=\"4.23.1\" background_size=\"initial\" background_position=\"top_left\" background_repeat=\"repeat\" hover_enabled=\"0\" global_colors_info=\"{}\" sticky_enabled=\"0\"]<\/p><p>Imagini de joi, 22 august 2024, de la vernisarea expozi\u021biei <em>\u201e\u201989 din u\u015f\u0103\u201d, <\/em>un proiect de art\u0103 \u015fi memorie<em>, <\/em>g\u00e2ndit de artista Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu \u00een mod special pentru institu\u021bia noastr\u0103.<\/p><p>Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu-Baia a v\u0103zut lumina zilei la 15 septembrie 1947 \u00een localitatea Baia jude\u021bul Suceava. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice \u201cIoan Andreescu\u201d Cluj-Napoca, vine la Timi\u0219oara \u00een 1986.\u00a0 Peste 60 de expozi\u021bii personale, alte c\u00e2teva zeci de prezen\u021be \u00een bienale \u0219i trienale pe \u00eentreg mapamondul, zecii de premii \u0219i titluri onorifice, sunt recunoa\u0219teri oficiale ale muncii depuse de\u00a0 artista Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu.<\/p><p>Proiectul \u201e\u201989 din u\u015f\u0103\u201d, ni s-a confesat Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu, \u00a0a fost g\u00e2ndit cu ceva timp\u00a0 \u00een urm\u0103. Propunerea pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestui proiect a fost \u00een asentimentul meu, acela de a trece dincolo de zidurile Muzeului, spre zidurile Memorialului. A fost o provocare de ordin artistic, etic, moral-civic.Cl\u0103direa fostei cazarme, necesit\u00e2nd repara\u0163ii, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 configura\u0163ia arhitectonic\u0103 initial, a suportat ac\u0163iunea de dizlocare a u\u015filor \u015fi ferestrelor. Am primit un spa\u0163iu-atelier \u00een incinta Memorialului \u015fi cele 13 u\u015fi-<strong><em>ready made<\/em><\/strong><em>, <\/em>simple sau duble, grosiere, unele cu gratii, uniforme, banale, vopsite \u00een alb, gri, ro\u015fu, lipsite de atrac\u0163ie estetic\u0103. Concentrarea mea asupra acestui proiect a fost maxim\u0103, continu\u0103 \u015fi efervescent\u0103 ca o ardere. Trebuia s\u0103 g\u0103sesc o cale de ie\u015fire la propriu \u015fi la figurat. Sunt, oare, ni\u015fte \u201eU\u015fi interzise\u201d? \u00eentrebam, parafraz\u00e2nd titlul c\u0103r\u0163ii lui Gabriel Liiceanu, <em>U\u015fa interzis\u0103<\/em>. U\u015file-<strong><em>ready made<\/em><\/strong> scoase din context \u015fi transferarea lor\u00a0 prin reconversie artistic\u0103 \u00eentr-o instala\u0163ie-ambiental\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare era miza propus\u0103 dincolo de faptul c\u0103 ele purtau o cicatrice dureroas\u0103 l\u0103sat\u0103 de un sistem nedorit. Trebuiau s\u0103 fie replici ale\u00a0 tr\u0103irii momentului revolu\u0163ionar.<\/p><p>U\u015file-<strong><em>ready<\/em> <em>made<\/em><\/strong> din fosta cazarm\u0103 mi-au dat posibilitatea de \u201ea instala \u00een modul cel mai divers\u201d provoc\u0103rile legate de o tem\u0103 at\u00e2t de sensibil-uman\u0103, care poate marca destinul unui \u00eentreg popor. Monumentala instala\u0163ie \u201e\u201989 din U\u015f\u0103\u201d este rezultatul unor eforturi de explorare a dimensiunii\u00a0 comemorative a evenimentului tr\u0103it,\u00a0 evaluat artistic prin \u00eencercarea de reconstituire cu ajutorul limbajului plastic a celui mai important mesaj: libertatea. O rena\u015ftere!<\/p><p>Am recurs, din punct de vedere artistic, pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestui nobil proiect, la experiment, folosindu-m\u0103 de limbajul vizual contemporan. Experimentul \u015fi sacralizarea sunt termeni dificil de corelat, de intersectat, pentru c\u0103 sunt direc\u0163ii diferite. Experimentul este o concentrare spre cognitiv, av\u00e2nd o conota\u0163ie prospective, iar sacralizarea, orientarea spre sacru este \u00een\u0163eleas\u0103 ca retrospec\u0163ie. At\u00e2t experimentul, c\u00e2t \u015fi sacralizarea au pus bazele civiliza\u0163iei europene. \u00cen cultura postbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, reevaluarea sacrului este, de fapt, datorat\u0103 unor tensiuni politico-sociale conjuncturale. Sacrul \u015fi modernul sunt doi termeni care se \u00eentrep\u0103trund, \u00een cele din urm\u0103, \u00eentr-o experien\u0163\u0103 sacr\u0103 specific\u0103 conceptului de modernitate,\u00a0 determin\u00e2nd, de regul\u0103, schimbarea.<\/p><p>Am folosit \u00een acest proiect un sistem de interpretare a limbajului plastic, dovedind c\u0103 operele de art\u0103 nu sunt simple simboluri, ci obiecte necesare vie\u0163ii sociale. Desf\u0103\u015furarea discursului sacru \u00een spa\u0163iul public: muzeul \u015fi galeria de art\u0103 fiind necesar\u0103, iar arta conotativ-sacr\u0103 r\u0103spunde, extinz\u00e2ndu-se \u00een spa\u0163iul social (Capela pictat\u0103 din incinta Memorialului). Artistul simte nevoia s\u0103 ias\u0103 din atelier c\u0103tre public, implic\u00e2ndu-se mai mult \u00een via\u0163a social\u0103. Bipolaritatea sacru- profan creeaz\u0103 un punct de perceptive dilematic, c\u0103ci la antipodul sacrului se afl\u0103 substan\u0163a material\u0103 derizorie, profan\u0103, s\u0103rac\u0103, pe care o folosesc \u00een construc\u0163ia ambiental\u0103. Caracterul ritualic al acestui asamblaj este sus\u0163inut, \u00een bun\u0103 parte, de desenele rudimentare, ce se prezint\u0103 ca o crust\u0103 a p\u0103m\u00e2nturilor secetoase, aride. Epopeea a \u00eenceput s\u00e2ngeroas\u0103 \u015fi atavic\u0103. Se realizeaz\u0103, astfel, un nou raport de percep\u0163ie estetic\u0103, produsul artistic g\u0103sindu-\u015fi un loc nou \u00een societate. Se mut\u0103 accentul de pe \u201econtemplare\u201d pe \u201eutilizare\u201d, \u00eenc\u00e2t opera se schimb\u0103, \u015fi ea, de la \u201estabilitate\u201d la \u201emobilitate\u201d. Opera este deci vie, dinamic\u0103. Interpretul de alt\u0103 dat\u0103 al operei devine co-autor sau co-produc\u0103tor. \u00cen plus, \u201eopera deschis\u0103\u201d reinstaureaz\u0103 timpul \u015fi, implicit, spatial, ceea ce confer\u0103 artelor plastice noi posibilit\u0103\u0163i de interpretare \u015fi manifestare.<\/p><p>Am considerat c\u0103 acest proiect este darul meu c\u0103tre Memorialul Revolu\u0163iei,\u00a0 acest gest civic contur\u00e2nd profilul unui artist responsabil de rolul s\u0103u \u00een societate, \u00een speran\u0163a c\u0103 va trezi con\u015ftiin\u0163e. \u015fi c\u0103 \u201eu\u015file\u201d, deschise,\u00a0 vor fi purt\u0103toare de semne\u00a0 \u015fi \u00een-semne ale Revolu\u0163iei din Timi\u015foara, ale Memorialului Revolu\u0163iei, ale revolu\u0163ionarilor, ale eroilor, ale martirilor de aici \u015fi din toat\u0103 \u0163ara. Este vorba de conservarea istoriei recente, o istorie vizual\u0103. Cele 13 u\u015fi simple sau duble apar\u0163in Memorialului Revolu\u0163iei, consider\u00e2nd c\u0103 locul lor este cel din spa\u0163iul public din Rom\u00e2nia sau din alt\u0103 parte.<\/p><p>La vernisaj au luat cuv\u00e2ntul: artist\u0103 vizual\u0103, teoretician\u0103 a culturii \u0219i curatoare, dr. Andreea Foanene, profesor univ. dr. Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu \u0219i drd. Gino Rado, pre\u0219edintele Memorialului Revolu\u021biei.<\/p><p>Parteneri Media: Radio Timi\u0219oara \u0219i Ziua de Vest.<\/p><p>Expozi\u021bia se poate vizita la Memorialul Revolu\u021biei din Timi\u0219oara (Strada Oituz nr. 2B) p\u00e2n\u0103 \u00een data de 30 septembrie 2024.<\/p><p>[\/et_pb_text][et_pb_gallery gallery_ids=\"7874,7875,7876,7877,7878,7879,7880,7881,7882,7883,7884,7885,7886,7887,7888,7865,7866\" posts_number=\"8\" _builder_version=\"4.23.1\" _module_preset=\"default\" hover_enabled=\"0\" global_colors_info=\"{}\" sticky_enabled=\"0\"][\/et_pb_gallery][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>","_et_gb_content_width":""},"categories":[199,72],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7893"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7893"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7893\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7937,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7893\/revisions\/7937"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}