[et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.16″ global_colors_info=”{}”][et_pb_row _builder_version=”4.16″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.16″ custom_padding=”|||” global_colors_info=”{}” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.21.0″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” global_colors_info=”{}”]<\/p>\n
<\/p>\n
Biografia Jose Nicolas<\/strong><\/p>\n De la c\u0103r\u0103rile r\u0103zboiului, la drumurile interioare<\/p>\n Nedreptatea, Jos\u00e9 Nicolas, o percepe \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. N\u0103scut dintr-un tat\u0103 militar, aflat adesea \u00een misiuni \u00een \u00a0Africa \u0219i o mam\u0103 de origine libanezo-marocan\u0103, Jos\u00e9 a ajuns \u00een Fran\u021ba la v\u00e2rsta de zece ani. La o privire mai atent\u0103 asupra cuplului mixt format de p\u0103rin\u021bi, dezr\u0103d\u0103cinarea mamei \u00eei deschide ochii \u0219i inima t\u00e2n\u0103rului: sensibilitatea sa deosebit\u0103 fa\u021b\u0103 de destinele manipulate de Istorie decurge din aceast\u0103 prim\u0103 experien\u021b\u0103.<\/p>\n Cariera sa p\u0103rea dinainte stabilit\u0103: dup\u0103 absolvirea liceului militar La Fl\u00e8che, ader\u0103 la unit\u0103\u021bile de para\u0219uti\u0219ti. \u00cen 1978, la doar 22 de ani, activeaz\u0103 deja \u00een cadrul unit\u0103\u021bilor de elit\u0103 \u00een sudul Libanului; iar \u00een \u201879, \u00een Republica Centrafrican\u0103, urmare a \u00eendep\u0103rt\u0103rii lui Bokassa. Totu\u0219i, foarte repede, pe teren, Jos\u00e9 \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i poate sluji \u021bara \u0219i prin m\u0103rturia\u00a0 imaginii\u2026 astfel c\u0103 se \u201e\u00eenarmeaz\u0103\u201d cu un mic aparat de fotografiat. Aceast\u0103 prim\u0103 privire personal\u0103 asupra popula\u021biei prins\u0103 \u00een zonele de conflict \u00ee\u0219i va g\u0103si un ecou, \u200b\u200bla Beirut, \u00eentr-un spital improvizat. Jos\u00e9 are parte acolo de o \u00eent\u00e2lnire uman\u0103 determinant\u0103: este vorba despre Bernard Kouchner, un t\u00e2n\u0103r \u201emedic francez\u201d ce vegheaz\u0103 la c\u0103p\u0103t\u00e2iul victimelor civile ale r\u0103zboiului. \u00cen timpul unei permisii, para\u0219utistul \u00ee\u0219i ofer\u0103 serviciile echipei medicale\u2026 este, \u00een acelasi timp, \u0219ofer \u0219i logistician \u00eentr-un ora\u0219 \u00een fl\u0103c\u0103ri; iar fotograful amator reuse\u0219te s\u0103 surprind\u0103 pe pelicul\u0103, suferin\u021ba r\u0103ni\u021bilor din s\u0103lile de opera\u021bie improvizate, priviri b\u00e2ntuite de frica mortii. Reporterul de imagine\u2026 se treze\u0219te.<\/p>\n \u201eO fotografie bun\u0103 \u00eenseamn\u0103 mult noroc, un pic de curaj \u0219i sim\u021bul \u00a0\u00eencadr\u0103rii\u201d, rezum\u0103 el ast\u0103zi \u00a0sobru. Jos\u00e9 Nicolas s-a intersectat \u00een zonele de conflict cu marii foto-jurnali\u0219ti \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat de la ei cum s\u0103 apese butonul declan\u0219ator la momentul potrivit, la locul potrivit. \u00cen 1983, \u00een timp ce patrula pe str\u0103zile din Beirut, glon\u021bul unui lunetist coco\u021bat pe un acoperi\u0219 l-a nimerit. Este reformat la 29 de ani. Este momentul propice pentru \u00a0a deveni el \u00eensu\u0219i fotoreporter \u0219i de a se dedica adev\u0103ratei sale pasiuni: reportajul \u00een zonele de r\u0103zboi. De acum, este liber, liber s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 pe Bernard Kouchner \u0219i medicii din \u00eentreaga lume pe toate fronturile\u2026 \u00een Afganistan, Kurdistan, Marea Chinei… Munca umanitar\u0103 \u00eei permite s\u0103 fie pe propriile picioare. Un pas pentru a se confrunta cu pericolul, altul pentru a depune m\u0103rturie. Se al\u0103tur\u0103 agen\u021biei SIPA \u0219i \u00ee\u0219i rafineaz\u0103 imaginea. Cunoa\u0219terea terenului este un atu major pentru un reporter care simte instinctiv riscurile \u0219i poate identifica pozi\u021bia unui lansator de rachete dup\u0103\u00a0 suflul acestora. Valorile dob\u00e2ndite \u00een armat\u0103, deasemenea: \u201eSolidaritatea \u0219i loialitatea se dovedesc, am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een uniform\u0103 fiind, s\u0103 nu m\u0103 mul\u021bumesc cu simpla ortografiere a cuvintelor\u201d. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, cinstea \u015fi respectul cuvenite fiec\u0103rui om, oric\u00e2t de s\u0103rac ar fi, \u00eel determin\u0103 s\u0103 renun\u0163e la fotografierea aspectelor degradante, chiar dac\u0103 asta i-ar fi adus bani buni: necazul unei fiin\u0163e umane \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t o poza bun\u0103\u2026 \u00cen 1987, soarta b\u0103rcilor pline de oameni l-a marcat pentru totdeauna. Familii \u00eentregi, aruncate \u00een mare pe un fel de gunoaie improvizate, sunt urcate pe nava Medicilor lumii \u0219i salvate de la o moarte sigur\u0103. Jos\u00e9 Nicolas prezint\u0103, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eendelungi, aceast\u0103 ultim\u0103 \u0219ans\u0103 de salvare \u0219i arat\u0103 lumii \u00eentregi disperarea emigran\u021bilor: imaginile sale pline de sensibilitate deschid inimile.<\/p>\n \u00cen decembrie 1989, cutreier\u0103 \u00a0str\u0103zile pline de cartu\u0219e goale de Kala\u0219nikov din centrul Bucure\u0219tiului, \u00een Rom\u00e2nia. Imaginile sale, acum emblematice, apar pe prima pagin\u0103 a tuturor ziarelor mari de pe planet\u0103.<\/p>\n \u00cen 1994, \u00een timp ce urm\u0103rea Opera\u021biunea Turquoise din Rwanda, Jose Nicolas a fost din nou ciuruit de gloan\u021be. A fost\u00a0 prea mult, cumva pic\u0103tura care a umplut paharul\u2026 p\u0103r\u0103\u0219este SIPA \u0219i \u00ee\u0219i pune trepiedul la poalele Muntelui Sainte-Victoire, \u00een Aix-en-Provence. Tat\u0103l are nevoie de timp pentru a-\u0219i vedea copiii cresc\u00e2nd, iar fotograful, s\u0103-\u0219i \u00eendrepte obiectivul spre lumin\u0103. Ce bine, \u00een Sud, via\u021ba trepideaz\u0103. Marea, vi\u021ba de vie, me\u0219terii din mediul rural \u00eei \u00eempart favorurile. \u00centr-o zi, \u00een timpul unui reportaj la S\u00e8te, un pescar \u00eei ofer\u0103 un pe\u0219te, \u00eenvelit \u00een pagini rupte din s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Paris Match care i-a publicat at\u00e2t de des reportajele. Jos\u00e9 are parte\u00a0 atunci de o lec\u021bie de smerenie \u0219i \u00een\u021belepciune. Bucuria este acolo, pe aceast\u0103 plaj\u0103 unde tunurile nu se aud. \u00ce\u0219i las\u0103 cutia jos \u0219i \u00eemparte cu pescarul un pahar de ros\u00e9 \u0219i sardine la gr\u0103tar.<\/p>\n Ast\u0103zi, Jos\u00e9 Nicolas locuie\u0219te la Paris \u0219i se dedic\u0103 muncii\u2026 mai personale.\u00a0 Viziunea noii sale partenere, venit\u0103 \u00a0din mediul artistic, \u00eel \u00eempinge spre interiorizare; el caut\u0103 magia momentului, \u00ee\u0219i revede arhivele fotografice, \u00eei face pl\u0103cere s\u0103 scrie c\u0103r\u021bi. \u00ab\u00a0French Doctors\u00a0\u00bb, publicat\u0103 de \u00a0La Martini\u00e8re \u0219i prefa\u021bat\u0103 de Bernard Kouchner, m\u0103rturise\u0219te aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de a pune cap la cap puzzle-ul vie\u021bii sale, de a stoarce mustul c\u0103l\u0103toriei \u00a0pentru a-i surprinde sensul. Uneori, demonul aventurii \u0219i al loialit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de cei care l-au construit \u00eel ajunge din urm\u0103 pe marele reporter, care se \u00eentoarce \u00een Afganistan sau Africa. Dar via\u021ba lui este \u00een alt\u0103 parte acum. Frumuse\u021bea lumii \u00eel atrage mai mult dec\u00e2t haosul ei, setea de senin\u0103tate primeaz\u0103 asupra necesit\u0103\u021bii de a spune, dorin\u021ba de a p\u0103trunde misterul existen\u021bei dep\u0103\u0219e\u0219te riscul de a-l pierde. Cli\u0219ee alb-negru tremur\u00e2nde, fotografii pe roll-film, tablouri miniaturale cu ode aduse naturii urm\u0103resc punctul culminant sensibil al unei \u00a0vie\u021bi de aventuri. Marele c\u0103l\u0103tor nu mai merge pe c\u0103r\u0103rile r\u0103zboiului. El merge pe c\u0103i noi, exploreaz\u0103 drumurile secrete spre \u00eenl\u0103untru.<\/p>\n Cathrine Lalanne, redactor sef\u00a0 al saptamanalului \u00ab Le pelerin \u00bb.<\/p>\n<\/div>\n [\/et_pb_text][et_pb_gallery gallery_ids=”6530,6531,6532,6533,6534,6535,6536,6537,6538,6539,6540,6541,6542,6543,6544,6545″ posts_number=”12″ _builder_version=”4.21.0″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”][\/et_pb_gallery][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Instantanee de la vernisajul expozi\u021biei de fotografii \u201eBucure\u0219ti, decembrie 1989\u201d, realizate de fotograful francez Jos\u00e9 Nicolas, eveniment care face parte din cadrul primului Festival Interna\u021bional de Fotoreportaj Brice Fletiaux, Au prezentat Jean-Christian Tirat, reporter fotograf francez, conf. dr. Camil Mih\u0103escu, de la Facultatea de Arte \u0219i Design \u0219i drd. Gino Rado, pre\u0219edintele Memorialul Revolutiei din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6522,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"