![\"\"](\"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/afis-teatru-mic.jpg\")
<\/a><\/p>\n[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ieri \u0218i ast\u0103zi aduce \u00een lumin\u0103 situa\u021bii limit\u0103 din perioada comunist\u0103 a Rom\u00e2niei, cinci scene \u00een care moartea te pa\u0219te la orice pas sau devine, uneori, o metod\u0103 de salvare dintr-un mediu \u00een care teroarea a devenit cuv\u00e2nt de ordine. Cinci momente de intermezzo \u00een spiritul limbajului utilizat \u00een sistemele opresive. Doi fo\u0219ti comuni\u0219ti, doi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5095,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"
[:ro]ieri \u0218i ast\u0103zi<\/em> aduce \u00een lumin\u0103 situa\u021bii limit\u0103 din perioada comunist\u0103 a Rom\u00e2niei, cinci scene \u00een care moartea te pa\u0219te la orice pas sau devine, uneori, o metod\u0103 de salvare dintr-un mediu \u00een care teroarea a devenit cuv\u00e2nt de ordine. Cinci momente de intermezzo \u00een spiritul limbajului utilizat \u00een sistemele opresive. Doi fo\u0219ti comuni\u0219ti, doi scriitori, doi profesori, doi prizonieri, un tor\u021bionar \u0219i un lider cu o voce a con\u0219tiin\u021bei trec, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, prin teroare fizic\u0103, psihic\u0103 (unele cu urm\u0103ri grave: schizofrenie), \u0219i \u00eencerc\u0103ri de evadare \u00eentr-o lume mai bun\u0103. Unele personaje agresori, altele \u00een ipostaza de victim\u0103, f\u0103r\u0103 martori sau urme. Un spectacol adaptabil la spa\u021bii mici (3 X 4 m aproximativ), care d\u0103 senza\u021bia de celul\u0103 sau de apartament dintr-o perioad\u0103 \u00een care vecinii ascultau cu paharul ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de pere\u021bi.<\/p>Principala tem\u0103 propus\u0103 e definirea amintirii ca prezent continuu sub auspiciul terorii. Teme preluate de la Marcel Proust \u0219i Camil Petrescu, tehnica rememor\u0103rii \u0219i a flashback-ului, sunt reinterpretate, iar teroarea progreseaz\u0103 constant de la o scen\u0103 la alta. Pick-up-ul, folosit drept metafor\u0103 pentru amintire, este laitmotivul care face trecerea, al\u0103turi de intermezzo-urile de poezie, dintre scene. La final nu mai e pornit, semn c\u0103 amintirea s-a \u00eencheiat, iar una nou\u0103 se contureaz\u0103. Simbolurile reprezint\u0103, de asemenea, modalit\u0103\u021bi prin care momentele importante sunt eviden\u021biate (gecile de piele, comunicarea prin codul Morse, tricolorul rom\u00e2nesc cu gaur\u0103 \u00een mijloc etc.). Sunt folosite \u0219i tehnica in yer face theatre, momente \u00een care publicul devine principalul receptor, \u0219i tehnica corifeului (pentru intermezzo-uri).<\/p>
Textul, original, a fost scris de c\u0103tre Rare\u0219 Rusan \u00een perioada pandemic\u0103, iar inser\u021biile de poezie au fost ad\u0103ugate de Otniel Floru\u021b. Astfel \u00eenc\u00e2t, Un pas mai aproape <\/em>(numele textului) con\u021bine scenele Un comunist la Jilava, Uite ce frumos e!, Bra\u021bele \u00eenchise, Na\u0219trea <\/em>\u0219i Naja<\/em>. Inser\u021biile de poezie, \u00een ordine cronologic\u0103 \u2013 Veni\u021bi dup\u0103 mine, tovar\u0103\u0219i!<\/em>, de Lucian Blaga, Hai cu mine<\/em>, de Zaharia Stancu, primele patru versuri din Apuca\u021bi viitorul de chic\u0103<\/em>, de Vladimir Maiakovski, Doina, <\/em>de Mihai Eminescu, C\u0103tre cititori<\/em>, de Lucian Blaga, Aceasta e patria mea<\/em> \u2013 c\u00e2ntec patriotic \u0219i Ridic\u0103-te, Ghoerghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/em>, de Radu Gyr, sunt \u00een mare parte reinterpretate, folosindu-se uneori mijloacele de expresie mot a mot, alteori schimb\u00e2nd sensul scrierii autorului.<\/p>Regia spectacolului este devised, echipa de crea\u021bie fiind format\u0103 din Otniel Floru\u021b, Rare\u0219 Rusan \u0219i Ernest Slach. Tehnicul de scen\u0103 se afl\u0103, de asemenea, \u00een echipa de crea\u021bie \u0219i este format din Teodor Cau\u0219 \u0219i Vlad Vajdovics.<\/p>
\u00a0<\/p>
Proiectul face parte din Programul cultural na\u021bional \u201eTimi\u0219oara \u2013 Capital\u0103 European\u0103 a Culturii \u00een anul 2023\u201d \u0219i este finan\u021bat prin programul Opening+, derulat de @Centrul de Proiecte al Municipiului Timi\u0219oara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul @Ministerului Culturii.<\/em><\/p>#Timi\u0219oara2023<\/p>
#OpeningPlus<\/p>
[foogallery id=\"5140\"]<\/p>
\u00a0<\/em><\/p><\/a>[:]<\/p>","_et_gb_content_width":""},"categories":[190,72],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5093"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5093"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6078,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5093\/revisions\/6078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}