Toma Arn\u0103u\u021boiu, aripa din st\u00e2nc\u0103.<\/em><\/p>\nRealitatea pe care o descoper\u0103 Ioana Arn\u0103u\u021boiu, pare mai degrab\u0103 un scenariu de film, dec\u00e2t pura realitate. Tat\u0103l, Toma, vede lumina ochilor la 14 februarie 1921 \u00een comuna Nuc\u0219oara, pe atunci jude\u021bul Muscel, \u00een familia \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului Ion Arn\u0103u\u021boiu. \u00cen anul 1942 a absolvit Liceul Militar la Craiova fiind apoi admis la \u0218coala de Ofi\u021beri de Cavalerie \u201eRegele Ferdinand I\u201d de la T\u00e2rgovi\u0219te.<\/p>\n
Dup\u0103 doi ani, \u00een 1944 prime\u0219te gradul de sublocotenent fiind al patrulea \u00een promo\u021bia lui. \u00cen acela\u0219i an este trimis pe front lupt\u00e2nd contra Germaniei naziste \u00een Ungaria \u0219i pe teritoriul Iugoslaviei, primind Ordinul Coroana Rom\u00e2niei, clasa a IV- a cu spade \u0219i panglic\u0103 de Virtute Militar\u0103 \u0219i Frunze de Stejar. \u00cen a doua zi de Cr\u0103ciun a anului 1944 este r\u0103nit \u0219i spitalizat p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1945, revenind \u00een activitate la Cercul Teritorial Gorj, apoi la Regimentul 5 Ro\u0219iori. \u00cen vara anului 1946 este \u00eencadrat la Regimentul de Gard\u0103 C\u0103lare din Bucure\u0219ti, unde este avansat la gradul de locotenent \u00eens\u0103 neput\u00e2ndu-se alinia la doctrina \u0219i mentalitatea noii armate, este trecut \u00een rezerv\u0103\u00a0 pe 9 august 1947.<\/p>\n
Mama, Maria Plop, vine pe lume\u00a0 la 14 septembrie 1927,\u00a0 \u00een comuna Pris\u0103cani din jude\u021bul Ia\u0219i. \u00cen august 1944, c\u00e2nd trupele sovietice au ajuns\u00a0 \u00een sat, copila de 17 ani pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu familia doctorului Ion \u0218te\u021bcu. \u00cen 1949 ajunge \u00een Arge\u0219, \u00een casa lui Petre Arn\u0103u\u021boiu din comuna Nuc\u0219oara, fiind\u00a0 doic\u0103 pentru copiii acestuia \u0219i un ajutor la treburile gospod\u0103riei. Petre era\u00a0 frate cu Toma, ofi\u021berul cu care am deschis\u00a0 povestea violonistei Ioana Raluca Voicu-Arn\u0103u\u021boiu.<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1949, \u00een casa Arn\u0103u\u021boilor se constituie ,,Grupul de rezisten\u021b\u0103 de la Nuc\u0219oara\u201d. Colonelul Arsenescu \u00eel contactase pe Toma \u0219i stabiliser\u0103 \u00eempreun\u0103 planul \u0219i strategia grupului menit s\u0103 intervin\u0103 atunci c\u00e2nd\u00a0 va \u00eencepe r\u0103zboiul dintre englezi \u0219i americani pe de o parte \u0219i ru\u0219i de cealalt\u0103 parte.Tot \u00een casa din Nuc\u0219oara se \u00eent\u00e2lnesc \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Iancu Arn\u0103u\u021boiu, tat\u0103l celor doi b\u0103ie\u021bi, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Aurel Moldoveanu, preotul Ion Dr\u0103goi \u0219i al\u021bi s\u0103teni care nu suportau comuni\u0219tii. \u00cen luna martie, grupul format din 16 membrii pleac\u0103 \u00een mun\u021bi. Dintre ace\u0219tia, patru erau femei. Diferen\u021bele de opinii \u0219i teama c\u0103 fiind un grup\u00a0 numeros sunt mai u\u0219or de g\u0103sit de trupele securiste \u00eei determin\u0103 s\u0103 se scindeze, unii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu colonelul Arsenescu, al\u021bii ascult\u00e2nd \u00een continuare de fostul locotenent Toma Arn\u0103u\u021boiu. \u00centr-o zi, Maria Plop a mers \u00een mun\u021bi, s\u0103 duc\u0103 alimente nuc\u0219orenilor ascun\u0219i \u0219i nu a mai cobor\u00e2t. Au urmat nou\u0103 ani \u00een care via\u021ba ei a \u00eensemnat o team\u0103 permanent\u0103.<\/p>\n
Casa familiei Arn\u0103u\u021boiu, transformat\u0103 ulterior \u00een sediu al Mili\u021biei, avea echipament de ascultare, zeci de informatori au fost racola\u021bi, zeci de agen\u021bi au fost infiltra\u021bi pentru a se ajunge la obiectivul final: arestarea \u0219i condamnarea la moarte a celor din grupul de la Nuc\u0219oara.<\/p>\n
\u00cen urma unei iubiri imense dintre Toma Arn\u0103u\u021boiu \u0219i Maria Plop, vine pe lume \u00eentr-o ascunz\u0103toare la R\u00e2pele cu brazi, Ioana, pe 22 mai 1956.<\/p>\n
Nu vom \u0219ti niciodat\u0103 cum a supravie\u021buit copilul de doi ani \u00een ascunz\u0103toarea aceea, cum a venit de fapt pe lume, \u0219i cum a trecut peste condi\u021biile acelea vitrege, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 grav.<\/p>\n
\u00cen mai 1958, cu dou\u0103 zile \u00eenainte ca feti\u021ba s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 doi ani, fra\u021bii Arn\u0103u\u021boiu au cobor\u00e2t muntele p\u00e2n\u0103 la casa prietenului din copil\u0103rie al lui Toma, Grigore Poen\u0103reanu, unde au fost tr\u0103da\u021bi.<\/p>\n
Cei doi fra\u021bi Arn\u0103u\u021boiu, Maria Plop \u0219i copila au fost du\u0219i apoi la Pite\u0219ti, unde au fost ancheta\u021bi timp de un an la sediul Securit\u0103\u021bii. Deznod\u0103m\u00e2ntul a fot cu final tragic: cei doi fra\u021bi, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 14 oameni care i-au ajutat \u00een perioada deceniului petrecut \u00een mun\u021bi au fost condamna\u021bi la moarte prin \u00eempu\u0219care, fiind executa\u021bi to\u021bi la penitenciarul Jilava \u00een noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.<\/p>\n
Maria Pop a fost condamnat\u0103 de Tribunalul Militar la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u021b\u0103.\u00a0 Desp\u0103r\u021bit\u0103 de fiica ei, f\u0103r\u0103 a mai cunoa\u0219te vreodat\u0103 ceva despre ea, ajunge la \u00eenchisoarea de la Miercurea Ciuc, \u0219i moare \u00een ultima zi a anului 1962. \u00cen ziua \u00een care a cobor\u00e2t scara de fr\u00e2nghie cu copilul ei \u00een bra\u021be, Mariei Plop i s-a \u00eentocmit acest proces verbal la Pite\u0219ti: ,,Proced\u00e2nd la perchezi\u021bia corporal\u0103 a sus numitului, am g\u0103sit asupra ei urm\u0103toarele obiecte \u0219i valori: una hain\u0103 postav negru uzat\u0103, un cojocel cu m\u00eeneci l\u00e2n\u0103, un plov\u0103r l\u00een\u0103 m\u00eenic\u0103, una c\u0103ma\u0219e b\u0103rbat, una pereche chilo\u021bi, una pereche m\u00eenu\u0219i, una pereche ciorapi l\u00een\u0103, dou\u0103 prosoape, una batist\u0103, dou\u0103 tr\u0103istu\u021be, dou\u0103 fusti\u0219oare, dou\u0103 bluzi\u021be, dou\u0103 c\u0103m\u0103\u0219u\u0219e, dou\u0103 perechi pantalona\u0219i, una c\u0103ciuli\u021b\u0103 l\u00e2n\u0103 pentru copil, un fluer cu busol\u0103.\u201dAceasta era averea Mariei Plop, c\u00e2t despre copil, nu a mai \u0219tiut nimic despre el p\u00e2n\u0103 \u00een ziua mor\u021bii.<\/p>\n
Securitatea a trimis-o\u00a0 pe Ioana la un Leag\u0103n din C\u00e2mpulung Muscel. Familia Voicu, hot\u0103re\u0219te\u00a0 s\u0103 adopte unul \u0219i copilul, care va purta numele de Raluca Voicu, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 \u0219tie ceva despre trecutul lui oferindu-i o educa\u021bie aleas\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1990, Ioana are 34 de ani c\u00e2nd hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 afle cine \u00eei sunt p\u0103rin\u021bii naturali. Primul lucru pe care \u00eel face este s\u0103 mearg\u0103 la C\u00e2mpulung, dar nu poate afla nimic, arhiva, \u00eens\u0103 directoarea leag\u0103nului a r\u0103mas \u0219i \u0219i-a amintit ziua \u00een care Securitatea adusese un copil de la Pite\u0219ti. \u0218i Ioana Voicu \u00eencepe atunci o munc\u0103 grea de documentare, sco\u021b\u00e2nd la iveal\u0103 povestea p\u0103rin\u021bilor ei, ascuns\u0103 \u00een sute de dosare din arhivele securit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Grupul de rezisten\u0163\u0103 Toma Arn\u0103u\u0163oiu a fost considerat printre cele mai importante din Rom\u00e2nia, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar \u00een capul listelor privind \u201ebandele din mun\u0163i\u201d.<\/p>\n<\/div>\n
Simona MOCIOALC\u0102<\/strong><\/p>\n\n
[foogallery id=”4761″]<\/p>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
[:]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[:ro] Casa Adam M\u00fcller Guttenbrunn din Timi\u0219oara a fost locul\u00a0 \u00een care Ioana-Raluca Voicu-Arn\u0103u\u021boiu \u0219i-a propus s\u0103 ne aduc\u0103 \u00een memorie, printr-o manifestare cu proiec\u021bie de film \u0219i muzic\u0103 clasic\u0103, personalitatea tat\u0103lui ei, Toma Arn\u0103u\u021boiu,\u00a0 liderul Grupului de rezisten\u021b\u0103 anticomunist\u0103 de la Nuc\u0219oara (jud. Arge\u0219) la o sut\u0103 de ani de la na\u0219terea sa. Evenimentul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4775,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[192,72],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4760"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6239,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760\/revisions\/6239"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4775"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}