[:ro]<\/p>\n
Comemorarea Revolu\u0163iei din Decembrie 2014 a fost mai efervescent\u0103 ca oric\u00e2nd. Cei 25 de ani post-decembri\u015fti ne-au dat prilejul s\u0103 facem o retrospectiv\u0103 at\u00e2t a celor 7 zile ale Revolu\u0163iei, c\u00e2t \u015fi a celor c\u00e2teva mii de zile care s-au scurs de atunci. L\u0103udat\u0103 de cei con\u015ftien\u0163i de (pre)facerile pe care le-a adus, \u00eenjurat\u0103 de cei nostalgici, Revolu\u0163ia constituie, indubitabil, o pagin\u0103 de istorie recent\u0103 de ne\u015fters.<\/p>\n
Memorialul Revolu\u0163iei din Timi\u015foara s-a l\u0103sat, \u015fi el, contaminat de efervescen\u0163a de care vorbeam, transmi\u0163\u00e2nd-o, la r\u00e2ndul s\u0103u, mai departe. \u00cen 12 decembrie 2014 (ceva mai devreme dec\u00e2t \u00een anii trecu\u0163i!), la Sala \u201eOrizont\u201d, au fost lansate ultimele apari\u0163ii editoriale ale Memorialului Revolu\u0163iei, \u00een prezen\u0163a autorilor \u015fi a publicului interesat de tematica \u00een discu\u0163ie. Ne-am bucurat, ca de fiecare dat\u0103, c\u0103 lansarea a fost demarat\u0103 de pre\u015fedintele Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Filiala Timi\u015foara, omul de litere \u015fi de cultur\u0103 Cornel Ungureanu.<\/p>\n
Ce a adus nou evenimentul de la \u201eOrizont\u201d? Al\u0103turi de buletinul \u015ftiin\u0163ific \u015fi de informare, care poart\u0103 deja num\u0103rul 14, Memorialul Revolu\u0163iei a reu\u015fit s\u0103 scoat\u0103 de sub tipar o Enciclopedie a Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989. \u00cen cele 824 de pagini, c\u00e2te \u00eensumeaz\u0103 cele 2 volume ale enciclopediei Revolu\u0163iei din ora\u015ful-erou, un \u201eHeldenstadt\u201d[1], cum se autointituleaz\u0103 cu m\u00e2ndrie \u201eomologul\u201d Timi\u015foarei, Leipzigul, sunt surprinse trei \u201efelii importante\u201d ale \u201ebuc\u0103\u0163ii\u201d de istorie recent\u0103, \u201eein St\u00fcck Zeitgeschichte\u201d, cum ar spune vecinii no\u015ftri mai dinspre Vest: Cronologia \u015fi victimele ei (vol. I) \u015fi Documente ale Revolu\u0163iei (vol. II).<\/p>\n
Volumul I a ap\u0103rut sub coordonarea omului de litere \u015fi de film Lucian Ionic\u0103, c\u0103ruia i-a revenit o sarcin\u0103 nu tocmai u\u015foar\u0103, deoarece \u201ea \u00eencerca s\u0103 faci o selec\u0163ie, s\u0103 cau\u0163i o ordine \u015fi o logic\u0103 a faptelor este foarte dificil \u015fi poate chiar riscant\u201d, afirm\u0103 Lucian Ionic\u0103 chiar \u00een al s\u0103u Cuv\u00e2nt \u00eenainte. Dar se merit\u0103 \u015fi este chiar imperios necesar, pentru c\u0103, subliniaz\u0103 (co)ordonatorul c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103, care, iat\u0103, nu doar coordoneaz\u0103, dar \u015fi urm\u0103re\u015fte s\u0103 instituie o ordine \u00een \u015firul evenimentelor, al actan\u0163ilor lor \u015fi al cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi sentimentelor noastre, (supra)vie\u0163uitorii de dup\u0103 ei: \u201eDecembrie 1989 a fost un moment unic \u00een via\u0163a noastr\u0103 \u015fi \u00een istoria ora\u015fului nostru. Atunci au murit oameni, \u00een locuri unde ast\u0103zi ne plimb\u0103m lini\u015fti\u0163i. Treptat, memoria acelor zile se va restr\u00e2nge la o ceremonie de comemorare. Nu cred c\u0103 este suficient s\u0103-i omagiem numai \u00een vorbe, ocazional. \u00cen amintirea gestului lor suprem, trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ob\u0163inem o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci. O form\u0103 a recuno\u015ftin\u0163ei noastre, dar \u015fi a celor ce vor veni este cunoa\u015fterea detaliat\u0103 a acelei \u00eencle\u015ft\u0103ri \u00een care unii au devenit eroi, unii au fost participan\u0163i, iar al\u0163ii, simpli spectatori.\u201d[2]<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 o carte pip\u0103ibil\u0103, nu doar o simpl\u0103 variant\u0103 electronic\u0103 de \u201ecobor\u00e2t\u201d de pe internet, o carte cu coper\u0163i lucioase \u015fi vii din toate punctele de vedere, cu file maculate doar de cerneala tipografic\u0103, Enciclopedia Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989 a fost un veritabil proiect, al c\u0103rui fir \u201es-a \u00eenfiripat\u201d \u00een anul 2012, \u00eentre Memorialul Revolu\u0163iei din Timi\u015foara \u015fi Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice, Filosofie \u015fi \u015etiin\u0163e ale Comunic\u0103rii de la Universitatea de Vest, iar \u201ecolectivul de redactare este alc\u0103tuit din autori care au mai cercetat aceast\u0103 tematic\u0103, public\u00e2nd, \u00een decursul timpului, c\u0103r\u0163i \u015fi articole care cuprind contribu\u0163ii valoroase. Ei sunt: Costel Balint, Romeo B\u0103lan, Vasile Bogdan, Gino Rado, Titus Suciu, Lucian-Vasile Szabo \u015fi Dumitru Tomoni\u201d[3], precizeaz\u0103 Lucian Ionic\u0103, subliniind \u015fi contribu\u0163ia personalului de la Memorial, \u201eo echip\u0103 competent\u0103, care a pus suflet \u00een a asigura, din punct de vedere logistic, buna desf\u0103\u015furare a proiectului. Ea este alc\u0103tuit\u0103 din Alina B\u00e2nciu, Eugen Gheorghioiu, Loredana T\u0103nasie \u015fi Cristina Tudor\u201d[4].<\/p>\n
Pentru a lua o gur\u0103 de \u201eOrizont\u201d \u015fi a intra \u00een atmosfera lans\u0103rii, este suficient s\u0103 \u00eencepem cu rememorarea cuvintelor, pu\u0163ine, dar esen\u0163iale, ale gazdei noastre, Cornel Ungureanu: \u201eExist\u0103 at\u00e2tea c\u0103r\u0163i scrise de membri importan\u0163i ai Uniunii Scriitorilor, de colegii no\u015ftri, de Muzeul Revolu\u0163iei, \u00eenc\u00e2t cei 25 de ani cred c\u0103 sunt \u00eent\u00e2mpina\u0163i la modul cel mai curat cu putin\u0163\u0103. Sigur c\u0103 aceste c\u0103r\u0163i sunt, deopotriv\u0103, istorie \u015fi cultur\u0103, sunt, deopotriv\u0103, ale Timi\u015forii \u015fi ale \u0163\u0103rii.\u201d<\/p>\n
Coordonator, de asemenea, dar nu al c\u0103r\u0163ii, ci al proiectului, Gheorghe Clitan, decanul Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice, Filosofie \u015fi \u015etiin\u0163e ale Comunic\u0103rii de la Universitatea de Vest, \u015fi-a exprimat bucuria c\u0103 doi dintre colegii s\u0103i, Lucian Ionic\u0103 \u015fi Lucian-Vasile Szabo, \u201esunt foarte activi pe acest t\u0103r\u00e2m\u201d, dar \u015fi regretul vis-\u00e1-vis de evenimentul studiat, (re)memorat \u015fi comemorat: \u201eCred c\u0103 pentru memoria a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat acum 25 de ani n-am f\u0103cut dec\u00e2t foarte pu\u0163in din ceea ce se poate face. (…) Eu cred \u00een aceast\u0103 colaborare \u015fi cred c\u0103 universitarii pot face acuma ceea ce poate atunci n-au f\u0103cut, dar este foarte important c\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u015fi c\u0103 ea, institu\u0163ional, func\u0163ioneaz\u0103\u201d.<\/p>\n
Cele dou\u0103 volume ale enciclopediei au implicat\u00a0 \u201eun volum\u201d mare de date \u015fi informa\u0163ii, o \u201edocumenta\u0163ie adunat\u0103 la Memorialul Revolu\u0163iei \u00een ace\u015fti 25 de ani, de c\u00e2nd exist\u0103m noi ca asocia\u0163ie. \u015ei suntem foarte bucuro\u015fi c\u0103 dumneavoastr\u0103, prin ceea ce scrie\u0163i, combate\u0163i at\u00e2t de multe curente \u015fi at\u00e2t de multe p\u0103reri \u015fi at\u00e2t de multe manipul\u0103ri de pres\u0103 referitoare la Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103, care a schimbat destinele Rom\u00e2niei\u201d, a precizat Traian Orban, pre\u015fedintele Memorialului Revolu\u0163iei, idee \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi de Gino Rado, vicepre\u015fedintele institu\u0163iei \u015fi director al Editurii Memorialul Revolu\u0163iei 1989: \u201eSigur, eu m\u0103 bucur c\u0103 reu\u015fim s\u0103 edit\u0103m, s\u0103 scriem, c\u0103 ne aducem\u00a0 contribu\u0163ia pu\u0163in la echilibrarea a ceea ce \u00eenseamn\u0103 scrieri despre Revolu\u0163ie, pentru c\u0103 vedem c\u0103 se scrie foarte mult, scriu foarte mult cei care au fost de partea cealalt\u0103 a baricadei, \u00eenc\u0103 dup\u0103 25 de ani se spun multe neadev\u0103ruri, \u015fi avem datoria noastr\u0103 noi, cei din Timi\u015foara, cel pu\u0163in, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 contracar\u0103m acest lucru prin a lucra c\u00e2t mai obiectiv \u00een documentarea \u015fi cercetarea pe care o realiz\u0103m la Memorialul Revolu\u0163iei\u201d.<\/p>\n
Adev\u0103rul nu se las\u0103 \u00eens\u0103 aflat foarte u\u015for, sunt \u00eenc\u0103 obstacole \u00een calea lui, deoarece \u201edin p\u0103cate, nici dup\u0103 25 de ani nu avem acces la toate documentele din acea perioad\u0103 \u015fi, din aceast\u0103 cauz\u0103, sigur, mai sunt lipsuri, va mai fi nevoie de complet\u0103ri, dar u\u015for-u\u015for, de-a lungul anilor urm\u0103tori, sper\u0103m s\u0103 avem un acces c\u00e2t mai complet, dac\u0103 se poate, asupra documentelor din acea perioad\u0103. \u015etim cu to\u0163ii c\u0103 parte din documente au fost distruse atunci\u00a0 \u015fi, de aceea, este cu at\u00e2t mai greu s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 scriem ceva foarte bine documentat despre acele momente foarte grele din istoria \u0163\u0103rii noastre\u201d, a punctat Gino Rado<\/p>\n
Dac\u0103 tot s-a scris at\u00e2t de mult despre Revolu\u0163ie \u015fi, implicit, despre Revolu\u0163ia de la Timi\u015foara, se isc\u0103, firesc, \u00eentrebarea de ce mai era necesar\u0103 \u00eenc\u0103 \u201eo c\u0103rare\u201d pe un teren deja b\u0103t\u0103torit. R\u0103spunsul ni-l ofer\u0103 Lucian Ionic\u0103: \u201eEu cred c\u0103 era momentul potrivit s\u0103 apar\u0103 o asemenea lucrare, pentru c\u0103 ea este o altfel de lucrare dec\u00e2t ce a ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acuma. \u00ce\u015fi propune s\u0103 fie o sintez\u0103 c\u00e2t se poate de obiectiv\u0103, realizat\u0103 dup\u0103 rigorile cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere un con\u0163inut extrem de divers, care exist\u0103 \u00een multe alte lucr\u0103ri, \u00eentr-o form\u0103 c\u00e2t mai accesibil\u0103, sintetic\u0103, at\u00e2t pentru cei care vor s\u0103 se informeze despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Timi\u015foara timp de 7 zile \u00een Decembrie \u201989, c\u00e2t \u015fi pentru cei care vor s\u0103 cerceteze, s\u0103 afle mai mult despre acele evenimente\u201d.<\/p>\n
Redactarea unei enciclopedii este un demers cu mult mai anevoios dec\u00e2t a unei c\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 datele \u015fi informa\u0163iile cuprinse \u00eentr-o lucrare de asemenea natur\u0103 \u015fi anvergur\u0103 trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai exacte, f\u0103r\u0103 roman\u0163\u0103ri. Lucr\u0103rile de la care s-a pornit pe traseul Enciclopediei Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989 au servit de jaloane. Jaloane care ajut\u0103, dar de care po\u0163i s\u0103 te izbe\u015fti \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00eempotmolit. \u201eDificultatea pe care noi am \u00eent\u00e2mpinat-o a fost aceea c\u0103 lucr\u0103rile publicate p\u00e2n\u0103 acuma au fost redactate \u00een forme diferite, din perspective diferite, uneori cu scopuri diferite, \u015fi am \u00eent\u00e2lnit destule date care sunt contradictorii sau am \u00eent\u00e2lnit spa\u0163ii albe, neclare sau confuze \u015fi sigur c\u0103 aceste lucruri au trebuit, \u00eentr-un anumit fel, abordate deschis, frontal\u201d, a precizat, \u00een acest sens, Lucian Ionic\u0103.<\/p>\n
Modalitatea de lucru adoptat\u0103 a deconspirat-o Vasile Bogdan, realizator de emisiuni TV, coautor, al\u0103turi de Titus Suciu, al volumului Candel\u0103 \u00eempotriva timpului[5], care cuprinde interviuri despre Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 din Decembrie 1989 \u015fi este dublat de serialul TV cu acela\u015fi nume. \u201eNe-am \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een zile \u015fi to\u0163i am urm\u0103rit evenimentele care s-au petrecut \u00een ziua care a fost repartizat\u0103. Lui Titus Suciu \u015fi mie ni s-au repartizat ultimele 3 zile, pentru c\u0103 sunt acele zile ale balconului, ale balcoanelor, care erau deosebit de interesante. (…) Ceea ce a fost important este faptul c\u0103 eram grupa\u0163i \u00een jurul timpului, secundei, minutului. Nu ne mai interesa fapta \u00een sine, c\u00e2t ne interesa c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat fapta \u00een sine. \u015ei, de aceea, o s\u0103 g\u0103si\u0163i aici mai multe variante asupra momentului exact \u00een care s-a petrecut un anumit eveniment, pentru c\u0103 erau enorm de multe variante, luptam \u015fi cu timpul, care, la o asemenea distan\u0163\u0103, din ce \u00een ce mai mare, se \u00eentoarce peste, \u015fi, \u00een felul acesta, am avut foarte mult de cercetat, de c\u0103utat, am avut \u015fi dispute \u00eentre noi, dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a ie\u015fit aceast\u0103 variant\u0103.\u201d<\/p>\n
Experien\u0163a interviurilor luate de la revolu\u0163ionari, rude ale victimelor, oameni de cultur\u0103 pentru aprinderea unei candele \u00eempotriva timpului (peste 60!) \u015fi-a pus amprenta asupra lui Vasile Bogdan, care a atras aten\u0163ia \u201ec\u0103 r\u0103m\u00e2ne momentul uman \u015fi asta este foarte important, adic\u0103 aceasta e Revolu\u0163ia de la Timi\u015foara \u015fi cea de la Bucure\u015fti, \u00eentreaga Revolu\u0163ie Rom\u00e2n\u0103 fiind f\u0103cut\u0103 de un efectiv de oameni. Dincolo de scenarii, dincolo de tot felul de pove\u015fti care se vehiculeaz\u0103, au fost oameni care au murit, au fost oameni care au fost r\u0103ni\u0163i, au fost oameni care au fost acolo \u015fi au fost cu toat\u0103 c\u0103ldura \u015fi cu toat\u0103 dorin\u0163a lor \u015fi cu toate aspira\u0163iile pe care le-au avut \u00een momentul respectiv. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat ulterior, asta deja este altceva, nu mai este istorie. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acele zile \u00eens\u0103 a fost o istorie frumoas\u0103, curat\u0103 \u015fi care merit\u0103 omagiat\u0103 ca atare\u201d.<\/p>\n
Ca orice enciclopedie, \u015fi cea de fa\u0163\u0103 nu este imuabil\u0103, ci perfectibil\u0103, dup\u0103 cum a eviden\u0163iat tot Lucian Ionic\u0103: \u201eNu avem preten\u0163ia c\u0103 le-am rezolvat. Noi am \u00eencercat s\u0103 facem o sintez\u0103 a ceea ce se \u015ftie \u015fi c\u00e2t se \u015ftie \u00een momentul de fa\u0163\u0103, pentru a fi, \u00een acela\u015fi timp, o sintez\u0103, dar \u015fi un start, un punct de pornire pentru noi cercet\u0103ri, care s\u0103 duc\u0103 la aflarea r\u0103spunsului la multele \u00eentreb\u0103ri ce au r\u0103mas \u00eenc\u0103 \u00een suspensie.\u201d<\/p>\n
Referindu-se la aportul pe care \u015fi l-a adus la redactarea volumului II al enciclopediei, procurorul Romeo B\u0103lan a precizat c\u0103 s-a angrenat \u201e\u00een calitate de jurist, fost procuror la vremea respectiv\u0103, \u00een timpul Revolu\u0163iei \u015fi ulterior, \u015fi implicat activ \u00een urm\u0103rirea penal\u0103 \u00een procesele desf\u0103\u015furate. (…) Experien\u0163a de jurist \u015fi de participant la urm\u0103rirea penal\u0103 \u015fi judecarea cauzelor care au ajuns pe rolul instan\u0163elor mi-au permis s\u0103 \u00eemi aduc contribu\u0163ia la selectarea, \u00eempreun\u0103 cu domnul Rado, a documentelor importante. Sigur, ele au fost ob\u0163inute \u00een special \u00een cadrul dosarelor penale instrumentate, n-au fost la cuno\u015ftin\u0163a public\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, acum au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un volum, integral, at\u00e2t cele provenite de la vechiul partid comunist, cele de la Armat\u0103, cele de la Mili\u0163ie, cele de la Securitate, c\u00e2t \u015fi documentele noii puteri \u00eenfiin\u0163ate \u00een Timi\u015foara \u015fi ale comisiei guvernamentale care a func\u0163ionat la Timi\u015foara cu privire la evenimente, toate str\u00e2nse \u00eentr-un volum \u00een condi\u0163ii grafice deosebite\u201d.<\/p>\n
\u00cen ciuda lacunelor care exist\u0103, lacune inevitabile \u00een contextul \u00een care Securitatea avea tot interesul s\u0103 \u015ftearg\u0103 c\u00e2t mai mult urmele cu care \u00ee\u015fi \u201emarcase\u201d teritoriul \u015fi toat\u0103 for\u0163a s\u0103 o fac\u0103, \u201ese poate face o imagine, sunt documente importante, pentru cine este interesat s\u0103 le studieze, pot oferi o imagine clar\u0103 a inten\u0163iei statului totalitar de a folosi toate mijloacele pe care le-a avut la dispozi\u0163ie, Securitate, Mili\u0163ie, Armat\u0103, toate mijloacele pentru a se men\u0163ine, \u015fi, de\u015fi nu s-au recuperat toate documentele, pentru c\u0103 o bun\u0103 parte au fost distruse, selec\u0163ia lor pe unit\u0103\u0163ile, s\u0103 zicem emitente, poate crea o imagine general\u0103 a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci\u201d, a reliefat procurorul Romeo B\u0103lan.<\/p>\n
\u00cenchei prezentarea Enciclopediei Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989 cu cuvintele de final ale lui Lucian Ionic\u0103, sper\u00e2nd c\u0103 cele de mai sus vor incita la lectur\u0103 \u015fi, de ce nu, la medita\u0163ie: \u201eEste de datoria noastr\u0103, a celor care am fost \u00een Timi\u015foara \u00een acele zile dramatice, de a p\u0103stra vie memoria momentului \u00een care frica a disp\u0103rut din noi. Nu avem voie s\u0103 uit\u0103m jertfa zecilor de oameni care au pierit \u00eempu\u015fca\u0163i pe str\u0103zile ora\u015fului doar pentru c\u0103 doreau libertate. Iar amintirea lor trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nestins\u0103. Doar a\u015fa \u00eei putem cinsti cu adev\u0103rat pe eroii no\u015ftri.\u201d[6]<\/p>\n
Un alt volum lansat la \u201eOrizont\u201d \u00eei apar\u0163ine jurnalistului Lucian-Vasile Szabo, care abordeaz\u0103 o tem\u0103 atins\u0103 \u015fi \u00een 2013, \u00een Sindromul Timi\u015foara 1989: adev\u0103r \u015fi imaginar: strategii de comunicare mediatic\u0103 \u00eentr-o realitate exploziv\u0103[7]. Pe parcursul a 200 de pagini, Lucian-Vasile Szabo reconstituie, \u00een Revolu\u0163ia din 1989 \u00een spitalele timi\u015forene, tabloul celor mai importante unit\u0103\u0163i spitalice\u015fti ale ora\u015fului implicate \u00een opera\u0163iunea de preluare \u015fi \u00eengrijire a r\u0103ni\u0163ilor, acompaniat\u0103, din p\u0103cate, de multe ori, de cea de interogare asidu\u0103 a r\u0103ni\u0163ilor, tablou compus din doar 3 culori: ro\u015ful s\u00e2ngelui v\u0103rsat, negrul mor\u0163ii \u015fi al doliului, precum \u015fi albul halatelor. Un caz aparte \u00eel constituie Spitalul Militar, care \u201e(…) a avut un rol nefast \u00een Revolu\u0163ie, cel pu\u0163in \u00een faza de reprimare, din 16 p\u00e2n\u0103 \u00een 22 decembrie 1989\u201d[8], precizeaz\u0103 Lucian-Vasile Szabo.<\/p>\n
Autorul ne dezv\u0103luie, \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u \u00eenainte, intitulat succint Despre victime \u015fi criminali, cum a procedat pentru a r\u0103m\u00e2ne c\u00e2t mai obiectiv \u015fi impar\u0163ial cu putin\u0163\u0103: \u201eCa metod\u0103 de cercetare am folosit analiza documentelor \u015fi pe cea de con\u0163inut, contextualiz\u00e2nd, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd a fost necesar, pentru a \u00een\u0163elege faptele. Am avut la dispozi\u0163ie declara\u0163iile victimelor \u015fi ale opresorilor (uneori, c\u00e2te patru sau cinci de persoan\u0103), jurnalele de lupt\u0103 ale unit\u0103\u0163ilor militare \u015fi ale Ministerului de Interne, adrese, note \u015fi o mul\u0163ime de documente medicale, toate aflate \u00een arhiva Asocia\u0163iei Memorialul Revolu\u0163iei 1989 Timi\u015foara\u201d. [9]<\/p>\n
Prezent la lansarea c\u0103r\u0163ii, Lucian-Vasile Szabo s-a referit la dezideratele pe care le-a atins prin finalizarea cercet\u0103rii sale, \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2mpinate, pentru c\u0103 Revolu\u0163ia din strad\u0103 s-a mutat pe holurile \u015fi paturile de spital, unde s-a dat, \u00een continuare, o lupt\u0103 \u00eentre anchetatorii securi\u015fti, zelo\u015fi \u00eentru aflarea \u201edrumului\u201d parcurs de r\u0103ni\u0163i p\u00e2n\u0103 la spital, \u015fi r\u0103ni\u0163ii \u00een\u015fi\u015fi, care au f\u0103cut tot posibilul s\u0103 ascund\u0103 motivele ce i-au animat s\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103 (mul\u0163i dintre ei manifestaser\u0103 \u00eempotriva regimului \u00een momentul \u00eempu\u015fc\u0103rii), c\u00e2nd nu au fost deja seda\u0163i de c\u0103tre medici, nu pentru vreo opera\u0163ie chirurgical\u0103, ci \u201econtra\u201d opera\u0163iunii de anchetare: \u201eReferitor la cartea mea despre spitale, sunt foarte bucuros c\u0103 am reu\u015fit, \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 capitole, s\u0103 l\u0103muresc ni\u015fte lucruri, este vorba de capitolul despre eviden\u0163e \u015fi \u015ftergerea urmelor, pentru c\u0103 s-a pomenit ceva mai devreme aicea, sigur, la multe documente n-am ajuns, nu sunt publice, este foarte greu s\u0103 ajungem la ele, iar altele au fost distruse. \u00cen 22 decembrie 1989, dup\u0103 fuga lui Ceau\u015fescu, echipa de represiune prezent\u0103 la Timi\u015foara, la Ministerul de Interne Timi\u015f, se ocupa cu arderea documentelor, la ordinul colonelului Ghircoia\u015f, maiorul Gelu Popovici, \u00een principal, s-a ocupat cu \u015ftergerea, cu arderea unor astfel de documente, dar \u015fi alte persoane.<\/p>\n
Din fericire, Securitatea nu a reu\u015fit s\u0103 \u00eenl\u0103ture toate urmele incriminatoare, chiar dac\u0103 a ac\u0163ionat cu tot \u201eprofesionalismul\u201d de care a fost capabil\u0103, \u201eanumite lucruri au putut fi aflate, exist\u0103 declara\u0163ii, exist\u0103 documente, iar eu, \u00een toat\u0103 munca aceasta, m-am \u0163inut doar de documente, doar de acele elemente care provin din dosarele \u00eenaintate instan\u0163ei sau din dosarele de cercetare, unele nefiind \u00eenaintate instan\u0163ei, m-am \u0163inut de declara\u0163ii, cele mai multe consemnate \u00een fa\u0163a unui procuror, pentru c\u0103 doar a\u015fa putem s\u0103 afl\u0103m ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d, a mai precizat Lucian-Vasile Szabo.<\/p>\n
Revolu\u0163ia din spitalele din Timi\u015foara nu a \u00eensemnat doar anchetare \u015fi intimidare a r\u0103ni\u0163ilor. Securitatea nu a furat doar vie\u0163i, ci \u015fi cadavre, fapta abominabil\u0103 fiind inclus\u0103 \u00een investiga\u0163iile f\u0103cute de autor: \u201eUn alt capitol important, mi se pare mie, e cel \u00een care am f\u0103cut o descriere, pas cu pas, a Opera\u0163iunii \u00abTrandafirul\u00bb \u015fi a Ac\u0163iunii \u00abVama\u00bb, este opera\u0163iunea prin care mor\u0163ii Timi\u015foarei au fost \u00eenc\u0103rca\u0163i \u00eentr-un tir frigorific, du\u015fi la Bucure\u015fti \u015fi ar\u015fi. Am reu\u015fit s\u0103 reconstitui tot acest traseu, pas cu pas, punct cu punct, \u015fi este o satisfac\u0163ie enorm\u0103 s\u0103 po\u0163i s\u0103 faci astfel de lucruri.\u201d<\/p>\n
Din nefericire, dup\u0103 25 de ani de la evenimentele Revolu\u0163iei, adev\u0103rul este \u00eenc\u0103 \u00een penumbr\u0103, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een registrul unuia din titlurile capitolelor c\u0103r\u0163ii, Lumini \u015fi umbre la Spitalul Militar, pentru c\u0103 \u201eevolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti nu a favorizat nici aflarea adev\u0103rului, nici procese corecte pentru a determina cu exactitate ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Timi\u015foara \u00een perioada 15-22 decembrie 1989\u201d[10].<\/p>\n
\u015eirul lans\u0103rii de la \u201eOrizont\u201d se \u00eencheie cu buletinul \u015ftiin\u0163ific \u015fi de informare al Memorialului Revolu\u0163iei, ajuns la num\u0103rul 14, unde, al\u0103turi de articolele \u015fi studiile dedicate Revolu\u0163iei din 1989 \u015fi comunismului care i-a precedat, \u015fi-au g\u0103sit un loc binemeritat arti\u015fti consacra\u0163i\u00a0 Este vorba de Herma K\u00f6pernik-Kennel, scriitoare \u015fi pictori\u0163\u0103 din Germania, \u00eendr\u0103gostit\u0103 iremediabil de Rom\u00e2nia pre- \u015fi post-decembrist\u0103, care a abordat comunismul \u015fi ceau\u015fismul la modul… naiv (pictural vorbind!), \u015fi de Suzana F\u00e2nt\u00e2nariu, grafician\u0103 timi\u015forean\u0103 \u015fi nu numai, a c\u0103rei perspectiv\u0103 asupra Revolu\u0163iei se cl\u0103de\u015fte din… u\u015f\u0103, cu toate semnifica\u0163iile pe care le isc\u0103 aceast\u0103 imagine. Ambele expozi\u0163ii pot fi vizitate, al\u0103turi de cele itinerante, la Memorialul Revolu\u0163iei. Al treilea nume este unul masculin \u015fi vine dinspre sculptur\u0103. Este vorba de Eugen Barzu, tot timi\u015forean, autorul monumentului Coloana Eroilor Revolu\u0163iei, a c\u0103rui inaugurare o prezint \u00een paginile revistei de fa\u0163\u0103.<\/p>\n
Adina HORNEA ABRUDA<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/a>[1] Heldenstadt<\/em>, ora\u015f-erou. Leipzigul este ora\u015ful din D.D.R. care \u00ee\u015fi disput\u0103 cu Berlinul suprema\u0163ia privitor la aportul adus la declan\u015farea Revolu\u0163iei pa\u015fnice (friedliche Revolution<\/em>) din 1989. Tema \u00een discu\u0163ie am abordat-o \u00een num\u0103rul 10 al buletinului nostru, pornind de la articolul jurnalistei Evelyn Finger, Das Ende der DDR. <\/em>Welche war die Heldenstadt? \/ Sf<\/em>\u00e2r\u015fitul DDR-ului. Care a fost ora\u015ful-erou?<\/em>, \u00een \u201eDie Zeit\u201c, Nr. 39\/17.09.2009.<\/p>\n [2] Coord. Lucian Ionic\u0103, Enciclopedia Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989<\/em>, Volumul I, Cronologia \u015fi victimele Revolu\u0163iei<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2014, p. 5.<\/p>\n <\/a>[3] Ibidem<\/em>, pp. 5-6.<\/p>\n <\/a>[4] Ibidem<\/em>, pp. 6.<\/p>\n [5] Titus Suciu, Vasile Bogdan, Candel\u0103 \u00eempotriva timpului<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2011.<\/p>\n <\/a>[6] Coord. Lucian Ionic\u0103, Enciclopedia Revolu\u0163iei din Timi\u015foara 1989<\/em>, Volumul I, Cronologia \u015fi victimele Revolu\u0163iei<\/em>, Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2014, p. 6.<\/p>\n <\/a>[7] Lucian-Vasile Szabo, Sindromul Timi\u015foara 1989: adev\u0103r \u015fi imaginar: strategii de comunicare mediatic\u0103 \u00eentr-o realitate exploziv\u0103, <\/em>Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2013.<\/p>\n <\/a>[8] Lucian Vasile-Szabo, Revolu\u0163ia din 1989 \u00een spitalele timi\u015forene, <\/em>Editura Memorialul Revolu\u0163iei 1989, Timi\u015foara, 2013, p. 67.<\/p>\n <\/a>[9] Ibidem<\/em>, p. 6.<\/p>\n