[:ro]Institutul Cultural Rom\u00e2n din Budapesta, prin programele \u015fi proiectele sale anuale, \u00eei propune, spre cunoa\u015ftere, publicului ungar personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: arti\u015fti plastici, scriitori, actori, regizori, cinea\u015fti, jurnali\u015fti, interpre\u0163i de oper\u0103 \u015fi jazz.<\/p>\n
\u00cen cadrul manifest\u0103rilor legate de Zilele Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei<\/em>, \u00een seara zilei de 30 noiembrie 2011, s-au reconstituit, \u00eentr-un cadru festiv, etapele principale ale Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne din Decembrie 1989, organizatori fiind Institutul Cultural Rom\u00e2n din Budapesta, \u00een parteneriat cu Asocia\u0163ia Memorialul Revolu\u0163iei din Timi\u015foara.<\/p>\n Alexandru Victor Micula, ambasadorul Rom\u00e2niei la Budapesta, antrenat fiind \u00een alte manifest\u0103ri legate de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, l-a delegat pe Drago\u015f \u0162ig\u0103u, ministru consilier politic, s\u0103 participe la vernisajul expozi\u0163iei noastre itinerante, Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 \u00een imagini,<\/em> care a atras foarte multe persoane interesate de istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n \u201e\u00cen seara aceasta \u2013 \u015fi-a \u00eenceput Br\u00e2ndu\u015fa Armanca, directoarea Institutului Cultural Rom\u00e2n de la Budapesta, cuv\u00e2ntul de deschidere \u2013 ne vom aminti momentul de deschidere, de plecare c\u0103tre o lume nou\u0103<\/em> \u2013 pe care o tr\u0103im acum, cu toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile ei, dar totu\u015fi o lume nou\u0103 \u2013 care pentru rom\u00e2ni a fost crucial<\/em>: Revolu\u0163ia din 1989. Ve\u0163i putea vedea o expozi\u0163ie, sunt fotografii vii \u015fi ast\u0103zi, din momentele acelea, c\u00e2nd nu oricine avea un aparat de fotografiat (…). Eu v\u0103 pot spune doar at\u00e2t: Traian Orban \u00een Decembrie 1989 nu avea baston (…). Multe din imaginile acestea le-am v\u0103zut cu ochii mei, am fost pe aceste str\u0103zi (…) \u015fi m\u0103 impresioneaz\u0103 acest lucru, au fost ni\u015fte momente de gra\u0163ie ale istoriei noastre recente. Trebuie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 am tr\u0103it, ca om, cel pu\u0163in 10 ani din acest entuziasm, m-am hr\u0103nit din el, multe din iluziile mele s-au hr\u0103nit din acest moment, care a fost, realmente, foarte special, un exerci\u0163iu de solidaritate, pe care de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu l-am mai tr\u0103it. Dar emo\u0163ia, consecven\u0163a, iluziile, speran\u0163ele mele de atunci, ale unei \u00eentregi genera\u0163ii, aproape c\u0103 se anuleaz\u0103, dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103, iat\u0103, Traian Orban, cu bastonul pe care l-a primit la Revolu\u0163ie, odat\u0103 cu r\u0103nile, a avut \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea, consecven\u0163a \u015fi idealismul de a face un muzeu, un Memorial al Revolu\u0163iei \u00een Timi\u015foara. Acolo se g\u0103sesc toate documentele posibile, at\u00e2t video, audio, \u00eentreg procesul de la Timi\u015foara, \u00een form\u0103 audio \u015fi \u00een form\u0103 tip\u0103rit\u0103, \u015fi diferite obiecte. Tot el a avut consecven\u0163a \u015fi r\u0103bdarea \u015fi, de asemenea, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea de a marca locurile Timi\u015foarei, care s\u0103 aminteasc\u0103 de Revolu\u0163ie. \u015ei acum, dup\u0103 ce toate lucrurile astea s-au \u00eenf\u0103ptuit \u015fi dintr-o cas\u0103 pr\u0103p\u0103dit\u0103 a f\u0103cut un muzeu splendid (…), a venit o sentin\u0163\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 \u015fi cl\u0103direa a fost pierdut\u0103, dat\u0103 unui privat, (…) iar Muzeul pleac\u0103 la o cazarm\u0103 \u015fi o ia de la \u00eenceput. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Traian Orban mai trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103… cam 50 de ani, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fac\u0103 totul de la cap\u0103t, de fiecare dat\u0103, ca Sisif cu bolovanul pe care-l duce ve\u015fnic \u00een v\u00e2rful muntelui. \u015ei, \u00een ciuda acestui fapt, nu pare deloc deranjat: o va lua de la cap\u0103t.\u201d<\/p>\n Prezent la Budapesta, Traian Orban, pre\u015fedintele Memorialului Revolu\u0163iei, a relatat audien\u0163ei momentele de tensiune maxim\u0103 pe care le-a tr\u0103it \u00een 1989: \u201eC\u00e2nd am ajuns \u00eentre manifestan\u0163i \u00een 17 Decembrie, la Timi\u015foara, a fost extraordinar s\u0103 pot striga Libertate!<\/em>, dup\u0103 45 de ani de comunism. Am ajuns apoi la spital, \u00eempu\u015fcat, ne era team\u0103; circulau pe culoar indivizi care ne \u00eentrebau despre datele personale: unde, cu cine, cum am fost, pe unde am fost, unde lucr\u0103m, unde locuim. La 20 Decembrie frica aceasta a trecut, pentru c\u0103 am auzit vuietul mul\u0163imii care trecea pe sub por\u0163ile Spitalului de Ortopedie din Timi\u015foara strig\u00e2nd: Ave\u0163i grij\u0103 de r\u0103ni\u0163i<\/em>! Am fost foarte bucuro\u015fi c\u00e2nd Ceau\u015fescu a fost arestat \u015fi executat, dar nu \u015ftiam c\u0103 aceast\u0103 crim\u0103 odioas\u0103, at\u00e2t de rapid\u0103, se dorea a fi sf\u00e2r\u015fitul tuturor evenimentelor, s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 via\u0163\u0103, dar f\u0103r\u0103 a se declan\u015fa un proces detaliat, procesul comunismului din Rom\u00e2nia. Atunci, personal, am constatat c\u0103 \u00een timpul Revolu\u0163iei a fost o extraordinar\u0103 solidaritate interetnic\u0103 \u015fi interconfesional\u0103, a timi\u015forenilor, urmat\u0103 de o solidaritate interna\u0163ional\u0103 a localit\u0103\u0163ilor care s-au ridicat \u00eempotriva lui Ceau\u015fescu. Ulterior, am constatat \u015fi o solidaritate interna\u0163ional\u0103 cu timi\u015forenii \u015fi cu rom\u00e2nii care s-au eliberat. Primii care au venit la Timi\u015foara au fost cei din Ungaria, care au adus p\u00e2ine cald\u0103, m\u00e2ncare, medicamente. (…). Personal m\u0103 simt ren\u0103scut, \u015fi \u00een a doua via\u0163\u0103, din care am tr\u0103it peste 21 de ani. Pentru mine este incitant s\u0103 facem un Muzeu Memorial \u00eentr-o cazarm\u0103. \u00cen Germania s-a f\u0103cut un muzeu dintr-o pu\u015fc\u0103rie, Memorialul Sighet s-a f\u0103cut dintr-un penitenciar, iar Casa Terorii din Budapesta din sediul fostei Securit\u0103\u0163i. Este extraordinar c\u0103 acest comunism din \u00eentreaga Europ\u0103 de Est a c\u0103zut f\u0103r\u0103 r\u0103zboi. Memorialul Revolu\u0163iei \u00eencearc\u0103 doar s\u0103 aminteasc\u0103 lumii \u015fi s\u0103 dezv\u0103luie crimele din timpul Revolu\u0163iei din 1989, din Timi\u015foara \u015fi din Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n Din partea delega\u0163iei noastre, Gino Rado, vicepre\u015fedintele Memorialului Revolu\u0163iei, a f\u0103cut o scurt\u0103 prezentare a Momentului 1989, subliniind c\u0103 \u201eaceast\u0103 expozi\u0163ie se refer\u0103 la istoria noastr\u0103 recent\u0103, pe care ar trebui s-o cunoa\u015ftem to\u0163i foarte bine, cei care am fost contemporani acelor vremuri, ca s\u0103 ne amintim ceea ce am tr\u0103it, dar foarte important pentru noi este ca aceast\u0103 expozi\u0163ie s-o vad\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i tineri care atunci s-au n\u0103scut sau dup\u0103 1989, deoarece c\u0103r\u0163ile noastre vorbesc \u00eenc\u0103 foarte pu\u0163in despre istoria noastr\u0103 recent\u0103 \u015fi, practic, tineretul cunoa\u015fte foarte pu\u0163in despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul comunismului \u015fi la Revolu\u0163ia din 1989. Imaginile pe care le vede\u0163i poate c\u0103 nu sunt suficient de clare, trebuie s\u0103 \u0163inem cont c\u0103 aparatele fotografice nu erau foarte sofisticate, a\u015fa cum sunt \u00een ziua de ast\u0103zi, deci calitatea lor las\u0103 pu\u0163in de dorit, dar \u015fi acest lucru d\u0103 un plus de autenticitate (…)\u201d.<\/p>\n Numind mi\u015fc\u0103rile de la mijlocul lunii Decembrie 1989 \u201eevenimente\u201d, Gino Rado a explicat audien\u0163ei c\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 a fi o Revolu\u0163ie, au avut loc c\u00e2teva etape principale. Primul moment a fost acela al sc\u00e2nteii, cum \u00eei spunem noi, pentru c\u0103 ini\u0163ial \u00eent\u00e2lnirea oamenilor, acea aglomera\u0163ie de oameni, a avut loc din cu totul alt motiv, a fost vorba de sprijinirea pastorului reformat L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, care trebuia s\u0103 fie evacuat; enoria\u015fii s\u0103i l-au sprijinit pentru a nu fi evacuat, au dorit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo \u00eentre ei. \u00cen acest prim moment, s-au solidarizat \u015fi ceilal\u0163i locuitori ai Timi\u015foarei (…). Odat\u0103 ce s-a adunat foarte mult\u0103 lume \u00een zon\u0103, \u00een data de 16, a \u00eenceput a doua etap\u0103, c\u00e2nd, pentru prima dat\u0103, s-a strigat Jos comunismul!<\/em>, Jos Ceau\u015fescu!<\/em>, practic, a avut loc o revolt\u0103 \u00een Timi\u015foara \u00eempotriva sistemului comunist. \u00cen a treia etap\u0103, c\u00e2nd a \u00eenceput efectiv Revolu\u0163ia, a fost momentul \u00een care s-a \u00eenfiin\u0163at primul partid democrat \u00een Timi\u015foara, Frontul Democrat Rom\u00e2n, care a venit cu o platform\u0103-program minimal\u0103, dar bazat\u0103 pe ni\u015fte cerin\u0163e clare: demisia guvernului, a pre\u015fedintelui Ceau\u015fescu, alegeri democrate; din acest moment putem spune c\u0103 a fost o Revolu\u0163ie \u00een Timi\u015foara. \u00cen 20 Decembrie Timi\u015foara a fost declarat\u0103primul ora\u015f liber de comunism<\/em>. (…) R\u00e2nd pe r\u00e2nd, s-au ridicat toate ora\u015fele (…) \u015fi, \u00een final, s-au putut \u00eemplini dorin\u0163ele timi\u015forenilor: c\u0103derea regimului comunist.\u201d<\/p>\n Dup\u0103 \u00eencheierea momentului festiv, domnul Traian Orban i-a \u00eenm\u00e2nat medalia aniversar\u0103 de 20 de ani doamnei directoare Br\u00e2ndu\u015fa Armanca, care \u201e\u00een anii de dup\u0103 Revolu\u0163ie, al\u0103turi de al\u0163i ziari\u015fti, a scris cu condeiul ei ascu\u0163it multe din adev\u0103rurile care s-au spus atunci\u201d.<\/p>\n Simona MOCIOALC\u0102<\/strong><\/p>\n <\/p>\n [foogallery id=”1402″][:]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [:ro]Institutul Cultural Rom\u00e2n din Budapesta, prin programele \u015fi proiectele sale anuale, \u00eei propune, spre cunoa\u015ftere, publicului ungar personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: arti\u015fti plastici, scriitori, actori, regizori, cinea\u015fti, jurnali\u015fti, interpre\u0163i de oper\u0103 \u015fi jazz. \u00cen cadrul manifest\u0103rilor legate de Zilele Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei, \u00een seara zilei de 30 noiembrie 2011, s-au reconstituit, \u00eentr-un cadru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1404,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[191,72],"tags":[106],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1487"}],"collection":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1487"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1488,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1487\/revisions\/1488"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/memorialulrevolutiei.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}